Da, vrem ca UE să ne monitorizeze la anticorupţie

Publicat în Dilema Veche nr. 330 din 10-16 iunie 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Anul trecut, înainte de alegerile europarlamentare, am avut un sentiment straniu de inadecvare. Era o conferinţă cu candidaţii pentru europarlamentare, pe care am organizat-o, astfel încît am putut face agenda discuţiilor. Şi am întrebat partidele reprezentate acolo ce ar trebui să se întîmple cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în viitor. MCV a fost o modalitate inedită în istoria UE prin care statele membre au dorit să se asigure că promisiunile făcute de România şi Bulgaria înainte de aderare vor fi respectate, în cazul României cele ce ţin de reforma justiţiei şi de combaterea corupţiei. Au trecut trei ani şi Mecanismul nu a încetat, rapoartele regulate ale Comisiei constată ceva progrese, dar şi mari probleme, sancţiunile ataşate MCV nu sînt activate, dar nici monitorizarea nu încetează. MCV se prelungeşte mai degrabă de la sine. În aceste condiţii, toate partidele reprezentate la conferinţa de care vorbeam doreau în mod oficial încetarea MCV. Motivele erau diferite şi pot fi sintetizate cam aşa: PD-L (şi preşedintele Băsescu în mai multe declaraţii publice) doresc încetarea MCV pentru că această monitorizare afectează statutul României ca membru al UE. PSD acceptă acest argument, dar aduce şi critici de fond asupra MCV în sine, spunînd că oricum nu trebuia instituit de la bun început.

Chiar dacă motivele sînt diferite, consensul partidelor pentru încetarea MCV m-a cam surprins.  La nivel politic, doar Monica Macovei a spus ferm că Mecanismul trebuie păstrat. Poate că eram eu cu totul în afara curentelor de gîndire publică? Poate, nu aveam de unde să ştiu.

Dar acum am. Ideea mi-a venit stînd de vorbă cu Marina Popescu, cercetătoare la Essex University şi expertă afiliată la Centrul Român de Politici Europene. Marina practică un gen de sondaj mai puţin folosit în România, aşa-numitul expert survey. Nu se lucrează pe eşantioane mari, de mii de personae, ci doar pe un număr de oameni informaţi, astfel încît să poată răspunde la nişte întrebări ceva mai complicate. Aşa ne-a venit ideea: de ce nu am face un sondaj pe experţi despre MCV, efectele sale şi dacă ar trebui sau nu menţinut, printre oamenii care s-au ocupat cu problemele legate de UE şi corupţie. Am dat, deci, cîteva sute de telefoane pe la ziarele, televiziunile şi site-urile de ştiri din România şi am întrebat cine se ocupă acolo de cele două subiecte, adică ziarişti care au scris sau au relatat. Am adăugat persoane din ONG-urile active pe domeniul justiţie/corupţie, a rezultat o bază de date de oameni, care au fost rugaţi frumos să completeze un chestionar online. Am primit 84 de răspunsuri, multe pentru această metodă de cercetare.

V-am făcut curioşi? Bine, pot să vă spun, pentru că revista apare chiar în ziua cînd vom lansa rezultatele în cadrul unei dezbateri publice. Să încep cu finalul chestionarului, deci cu problema viitorului MCV.

Întrebarea a sunat aşa: „MCV se află deja în al treilea an de funcţionare, iar Comisia Europeană va regîndi funcţionarea sa. În actuala formulă, sancţiunea maximă pe care o poate primi România este ca statele din UE să aibă posibilitatea să nu recunoască sentinţele judecătoreşti din România. Există mai multe variante privind viitorul MCV.

Dumneavoastră personal aţi recomanda:

a) Prelungirea sa în aceeaşi formă;

b) Prelungirea sa cu schimbarea sancţiunilor, prin înăsprirea acestora;

c) Încetarea acestui mecanism; d) Extinderea acestui model de mecanism de la Bulgaria şi România şi către alte state din UE cu probleme similare;

e) Nici una dintre variantele de mai sus, ci aş recomanda…. (răspuns liber).

Mărturisesc că nu am avut nici o idee la ce să mă aştept, dar, chiar şi aşa, rezultatele la această întrebare m-au luat prin surprindere. 13% dintre respondenţi au spus că vor continuarea MCV în forma actuală. Dar 65% au spus că doresc „prelungirea sa cu schimbarea sancţiunilor, prin înăsprirea acestora“. 19% au ales varianta pe care şi eu aş prefera-o, anume extinderea acestui model de mecanism şi pentru alte state ale UE. Şi doar 1,2% au dorit încetarea MCV.

Observ aici o prăpastie între partide şi observatorii independenţi. De ce nu doresc aceşti oameni încetarea MCV? Nu sînt patrioţi? Nu cred că ne afectează statutul în UE? Pare că, mai degrabă au încredere zero în partide, că se pot reforma şi pot reforma statul în direcţia dorită, şi atunci presiunea externă este ultima speranţă. Asta se vede şi dintr-o baterie de întrebări legată de partidele politice şi efectele MCV asupra acestora. Am testat cîteva posibile efecte, iar respondenţii au spus că MCV a crescut importanţa temei „corupţie“ pe agenda publică (86%) şi a dus la schimbarea discursului pe această temă, din partea politicienilor sau a unora dintre ei (85%). În schimb, procentele scad dramatic cînd vine vorba despre schimbări reale în comportamentul forţelor politice: doar 23% cred că MCV a dus la promovarea unui tip de politician mai onest şi chiar mai puţini (13%) cred că a influenţat modul în care partidele îşi selectează candidaţii pentru alegeri, în sensul promovării unora mai oneşti. Observaţi diferenţele între cele două categorii de efecte. Ce înţelegem de aici e că, datorită MCV, tema rămîne pe agendă şi că politicienii sînt forţaţi să vorbească despre ea, dar comportamentul lor practic nu s-a schimbat (foarte puţini cred asta). Şi atunci, de ce să continue MCV? Majoritatea celor întrebaţi par a fi la capătul răbdării: măcar stăm cu tema asta ca prioritate pe agendă, poate ne pune UE şi nişte sancţiuni cu adevărat dure („şi să fie clar că politicienii sînt de vină“, cum zicea unul dintre respondenţi la rubrica de comentarii de după fiecare baterie de întrebări) şi sperăm că, în timp, agenda va modifica şi comportamentul politicienilor. Altă soluţie care poate fi?

Nu am loc aici pentru restul întrebărilor, prin care înregistrăm opinii asupra instituţiilor (CSM, ANI, DNA, Parlament, ÎCCJ), întrebăm diverse chestiuni tehnice, dar importante (de genul, dacă excepţiile de constituţionalitate de care se plînge Comisia Europeană sînt ridicate sau nu cu bună-credinţă). Găsiţi dvs. toate acestea în raportul de cercetare, pe site-ul www.crpe.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.