Anim’est 14: muze și mize

Publicat în Dilema Veche nr. 814 din 26 septembrie – 2 octombrie 2019
Anim’est 14: muze și mize jpeg

Ediția de anul acesta a Anim’est, festivalul dedicat exclusiv filmelor de animație, va avea loc în perioada 4-13 octombrie și propune un amplu program tematic, workshop-uri și evenimente. În timp, festivalul și-a cîștigat un public al său, fidel, astfel că, urmînd un trend internațional, acest gen alternativ de cinema nu mai poate fi considerat de nișă. Loving Vincent, lungmetrajul nominalizat la Oscar și lansat la ediția de acum doi ani, a fost un real succes în cinematografele din România, deși nu a beneficiat de o campanie de promovare. Odată cu extraordinarul avînt tehnologic, tehnicile sînt din ce în ce mai complexe și multisenzoriale, secțiuni separate fiind dedicate acum experiențelor cinematice, creațiilor experimentale și VR. Animația are un avantaj vizibil: o mare libertate creativă care privilegiază imaginația, astfel că ea facilitează explorarea diverselor idei și forme de expresie. Această libertate se răsfrînge și asupra structurii, mult mai laxă decît în cazul filmelor în format clasic, și este definită prin simplitate și forță de abstractizare, simbolistica putînd fi aproape infinită și transmisă mai relaxat – tezismul este deci un risc mai mic. Și din punct de vedere tematic animația plusează, ea bifînd actualmente aproape toate genurile: dramă, film de artă, politic, comedie, biografic, documentar, musical, SF etc.

Festivalul aflat la a 14-a ediție va debuta pe 4 octombrie, la Cinema AFI, unde, de la ora 19,30, regizoarea Anca Damian, care mi se pare mult mai originală și mai relevantă ca autor de animație decît în lungmetrajele sale de ficțiune, își va prezenta cea mai recentă producție, Marona’s Fantastic Tale / Călătoria fantastică a Maronei. Anca Damian a irupt pe scena internațională prin două remarcabile pelicule de animație cu substrat politic, multipremiatul Crulic – drumul spre dincolo (inspirat de cazul unui român mort într-o închisoare din Polonia, unde era deținut pentru acuzații nedovedite de jaf) și Muntele magic. Într-un registru aparent minor, dar foarte ludic, Călătoria fantastică a Maronei este povestea peripețiilor unei cățelușe cu bot în formă de inimă neagră și urechi parcă zburătoare, ce schimbă mai mulți stăpîni, pentru care se va numi pe rînd 9, Ana, Sara și, în final, Marona. Co-producţie Belgia-Franţa-România, filmul redă, cu ajutorul ilustratorului belgian Brecht Evens – creatorul personajelor şi al imaginilor 2D şi 3D – lumea magică a Maronei, născută dintr-un dog argentinian marțial și o metisă cochetă și aflată în permanent periplu între case temporare, nesiguranță, teamă și capriciile stăpînilor, cărora le oferă o iubire pură și necondiționată. Treptat, plonjăm alături de Marona foarte aproape de visele ei, pe măsură ce ea descoperă înfricoșătoarea, dar și fascinanta lume mai mare de la nivelul hipnotizantului său univers mai mic.

Regizoarea excelează în fluiditatea cu care combină, ca într-un colaj oniric supradimensionat, multiple tehnici de animație în amețitoare jocuri vizuale, cromatice și de profunzime a cîmpului (deși la nivel senzorial nu seamănă deloc cu artificialele efecte speciale tip CGI folosite în Cetatea Filmului). Tonal, Anca Damian alătură armonios o poezie frenetică și în continuă schimbare de percepție unui spirit viu și acelui miraj al candorii viselor copilăriei. Filmul va avea o a doua proiecție pe 11 octombrie, de la ora 17, la Cinema „Elvire Popesco“, însă din 4 octombrie va intra și în rețeaua națională de distribuție.

Tot despre vise („Trăim puțin, vedem puțin, știm puțin; măcar să visăm“, cum ar spune Orhan Pamuk) este vorba și în producția spaniolă Buñuel in the Labyrinth of the Turtles / Buñuel în labirintul țestoaselor (2018). În regia lui Salvador Simó și cu un decupaj clasic, pelicula reconstruiește cu inspirație și ironie un episod aparte din biografia unuia dintre cei mai mari regizori ai lumii, Luis Buñuel, ireverențiosul spirit critic al cinema-ului secolului 20. Este vorba de perioada filmării documentarului Las Hurdes, tierra sin pan / Pămînt fără pîine (1933), care a survenit grație acelui hazard atît de iubit de suprarealiști, care vedeau în el o cale către subconștient. După Un cîine andaluz și Vîrsta de aur, debutul cu care a șocat spiritul burghez al epocii, scandalul ajungînd pînă la Vatican, artistul dorea să realizeze un documentar despre cea mai săracă regiune a Spaniei. Un prieten sculptor, Ramón Acín, îi promite că dacă va cîștiga la Loto îi va dona lui cîștigul. Biletul este anunțat cîștigător și Ramón se alătură proiectului ca producător, alături de fotograful român Eli Lotar. Bîntuit de vise care luau deseori forme coșmarești (cu propria moarte) sau chiar erotice (cu Fecioara Maria), excentricul Buñuel are ambiția, pe care colegii de echipă i-o consideră arogantă și chiar grotescă, de a rescrie realitatea în propriii termeni. El nu ezită să împuște capre sălbatice pentru a le face să cadă artistic de pe stînci sau să lase un măgar pradă roiurilor de albine pentru a-i filma în pupile iminența morții. Totul pentru a forța pe peliculă moartea așa cum ea survenea foarte firesc, în natura aspră a acelor vaste stînci din aridul Las Hurdes, care par să întruchipeze „un labirint într-un labirint“. Și cum orice labirint ascunde un centru, un miez, un înțeles absolut, falsul documentar (din care această animație redă mai multe secvențe alb-negru) a fost o călătorie inițiatică dirijată spre „a accepta misterul fundamental al vieților noastre“, de care amintea Buñuel în Ultimul meu suspin. Totul sub semnul acelei „dragoste nebune pentru vise, pentru plăcerea de a visa, pe care n-am încercat niciodată să mi-o explic“.

Filmul are două proiecții: pe 10 octombrie, ora 20,30, la Cinemateca Eforie, și pe 12 octombrie, ora 19,30, la Institutul Cervantes.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.