Chipuri, muze

Publicat în Dilema Veche nr. 746 din 7-13 iunie 2018
Chipuri, muze jpeg

■ Visages villages de Agnès Varda și JR, Franța 2017.

„Dacă îi deschizi, oamenii sînt peisaje. Dacă eu mă deschid, vei vedea plaje fără vîrstă“, spunea cineasta belgiană Agnès Varda în precedentul său film și cel mai autoreflexiv, practic o carte de memorii în imagini, Les Plages d’Agnès (2008). „Îmi place să filmez oameni, mă intrigă, mă pasionează asta“, declara cineasta în același film. Veterana artistă (pe 30 mai a împlinit 90 de ani) aduce, în Chipuri, locuri / Visages villages (2017), realizat alături de tînărul artist vizual JR, o ludică nostalgie plină de umor în cadrele acestui pseudo-documentar-confesiune, dedicat fețelor umane și memoriei. Nominalizat la Oscar la categoria documentar, Chipuri, locuri juxtapune chipurile unor oameni obișnuiți și miezul de sens al fiecăruia („Fiecare chip spune o poveste“, crede autoarea), prin fotografii-gigant realizate de JR, care decorează clădiri sau locuri din natură întîlnite în periplul lor prin cătunele Franței.

Fascinată, toată cariera sa, de oamenii simpli, de geografia lor interioară, Varda este un personaj foarte interesant. Soție a regretatului Jacques Demy, bună prietenă cu mari regizori ca Alain Resnais sau Chris Marker (alături de care a lucrat constant și a impus mișcarea de stînga Rive Gauche, cu un puternic statement politic, a Noului Val francez), cu scriitoarele Marguerite Duras și Nathalie Sarraute sau cu actorul Jean Vilar, muză ea însăși pentru actorii cu care a colaborat, printre care Philippe Noiret, Michel Piccoli, Catherine Deneuve sau Jane Birkin. Îi datorăm înregistrări rare cu Gérard Philippe, Andy Wharhol sau Jim Morrison. Prima femeie-regizor care a fost distinsă cu un Palme d’Or onorific pentru întreaga carieră la Cannes, în 2015. Militantă convinsă pentru drepturile femeilor și, prin toate filmele sale, pentru drepturile celor simpli și umili, de la pescarii din La Pointe courte la marginalii din Daguerréotypes sau culegătorii din Les Glaneurs et la glaneuse.

Fotografă la bază, fără studii academice de cinema și fără să fi fost cinefilă pînă la debut, dar cu studii de artă, Varda a reușit să impună un stil special și eclectic de a face cinema, care îmbină o sensibilitate poetică, ochiul atent al documentaristului în decupajul realității și intuiția de cineast autentic. Greu de încadrat într-un gen anume, îmbină ca nimeni alta stilul grafic-documentar cu tentă antropologică cu formalismul și preocuparea pentru o estetică funcțională, este la fel de credibilă în dialogurile literare, uneori chiar livrești („Thérèse este ca o plantă vivace, tu ești ca un animal în libertate“, descrie protagonistul din Le Bonheur cele două femei din viața sa, „Inimii nu îi este niciodată de ajuns, dacă există revoltă ea vine din rațiune“, spune eroina din La Pointe courte), ca și în limbajul oamenilor fără educație, în folosirea actorilor neprofesioniști și a actorilor de elită. Recunoaște în filmele sale influența picturii contemporane, a muzicii clasice sau a celei contemporane care adaugă profunzime imaginii, și folosește frecvent procedee tributare pop art-ului, suprarealismului și postmodernismului ca juxtapunerile și supraimpresiunile, alternanța color-alb-negru, asocierile vizuale inedite, ironia și paradoxul, citatele și autoironia, jocurile de cuvinte. În același timp, filmarea cu camera în mînă și priza de sunet directă îi sînt la fel de familiare.

Sînt uimitoare firescul cu care Varda prinde sub lupă lucrurile simple și detaliile vieții (ca la Bresson și, mai tîrziu, Tarkovski), apetența sa pentru o micromitologie a cotidianului – floarea-soarelui, apa, plasele de pescari, iarba, pasărea, animalul, oglinda, degetul etc. –, cultul pentru  expresivitatea actorilor, prim-planul și gros-planul ocupînd un loc aparte în sintaxa filmelor ei, alternanța între filmarea frustă, mimetică și compozițiile plastice elaborate sau plonjeurile camerei care parcă plutește (ca în debutul său La Pointe courte (1955), film care îmbină „felii de viață“ ale pescarilor din Sète cu criza unui cuplu burghez). Forța timpului subiectiv devine o normă de măsurare a forței vieții în cele două ore surprinse în timp real în care protagonista din Cléo de la 5 la 7 (1957) așteaptă rezultatul unor analize cu un posibil verdict necruțător. În feministul și anticonsumeristul Le Bonheur (1965), care descrie povestea unei iubiri extraconjugale, atenția pentru anatomia umană și încadraturile neobișnuite dau intimitate și senzualitate cadrului, ca în unele filme ale lui Bergman (Persona, Din viața marionetelor).

Agnès cea atît de umană, în fața căreia deopotrivă oamenii simpli sau sofisticați se deschid aproape de la sine, ar fi dorit să îl revadă pe singurul cineast rămas în viață, alături de ea, din iconicul Noul Val de altădată. Însă Jean-Luc Godard, conform personajului pe care îl joacă și în viața de toate zilele, nu este prea abordabil, astfel că Agnès și mult mai tînărul ei coleg de platou nu ajung să îl mai întîlnească. „Un șobolan nenorocit“, conchide cu o ironie amară singura persoană care a reușit să îl filmeze pe Godard fără celebrii săi ochelari negri. Precum chipurile oamenilor care o inspiră, sinceritatea este cuvîntul care o descrie cel mai fidel pe Varda în toată opera sa, ca și în acest posibil „cîntec de lebădă“ al său. Filmul va intra pe marile ecrane din 29 iunie.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.