Filmul ca schemă simplă de comunicare

Dragos TUDOR
Publicat în Dilema Veche nr. 377 din 5-11 mai 2011
Filmul ca schemă simplă de comunicare jpeg

- sau, mai bine, două feţe ale aceleiaşi monede -

E loc pentru toţi la filmele noastre şi există producţii pentru orice gust, aşa cum, la fel de bine, există şi public pentru orice gen de film. Avem, în fiecare an, în luna mai, un public care caută filmele europene, filme de tot felul. E unul dintre rarele prilejuri pentru a le găsi aici, în România. De 15 ani vă spunem asta şi o facem cu drag în continuare. 

Un coleg mi-a cerut să exprim cît mai scurt părerea mea despre Festivalul Filmului European. Aproape instantaneu mi-a venit în minte formula FFE e ffb dpmdvd. Pentru că, aşa cum se întîmplă pentru toate denumirile lungi, prescurtările sînt preferate. Şi pentru că, într-adevăr, este foarte, foarte bun, din punctul meu de vedere. Spunînd asta, aduc şi argumentele. 

Pentru că are deja 15 ediţii, într-o ţară în care nu am scăpat de mitul lui Manole. Să ai încăpăţînarea ca în fiecare an, în luna mai, să organizezi un asemenea eveniment este în sine remarcabil.

Pentru că, în ciuda unei denumiri care pare scorţoasă şi oficială, a ştiut să se adapteze din mers la vremuri, spre deosebire de multe alte lucruri care, în această ţară, rămîn, în cel mai bun caz,  aşa cum au fost create: proiecte fără viaţă.

Pentru că nu are o altă miză decît bucuria de a oferi (şi uneori asta chiar la propriu, prin intrare liberă) accesul publicului larg la cele mai recente filme europene. Nu are presiunea şi orgoliul unei competiţii, nu oferă premii, nu are jurii contestate sau adulate, nu retează cariere. Pentru că promovează doar vedetele din branşă. Fie direct, pe cei care au realizat filmele reunite în fiecare ediţie, fie indirect, cîte un tînăr regizor român cu palmares, care devine ambasador onorific şi realizează spotul de prezentare. Anul acesta este Radu Muntean, dar au mai fost Radu Jude (2010), Marian Crişan (2009), Cristian Mungiu (2008), Corneliu Porumboiu (2007) şi Cristi Puiu (2006).

Pentru că a înţeles că nu doar în Bucureşti există iubitori de film, ci şi în ţară, chiar dacă acolo nu mai sînt cinematografe. Şi dacă nu au fost, le-a inventat, fie la Craiova, la Sibiu, Iaşi, Timişoara, Braşov sau, mai nou, la Tîrgu-Mureş. Pentru că filmul există doar în măsura în care reuşeşte să arunce lumină pe pînza ecranului de proiecţie. Filmul văzut acasă, tras de pe hub şi întrerupt de ronţăitul unui sendviş e un fel de roman profund citit ca rubrică de o coloană în tabloidele pline de poze mari, colorate şi, de cele mai multe ori, neclare. Festivalul va continua să meargă oriunde va fi chemat şi primit cu onestitate. 

De ce am preferat o poveste subiectivă pentru un eveniment atît de important? Pentru că, pe la mijocul anilor ’90, mi se încredinţase – pornind de la un simplu joc de cuvinte remarcat de redactorul-şef într-un articol de-al meu – rubrica de film din ziarul la care îmi cîştigam traiul. Am descoperit atunci, în căutare de subiecte (nu exista încă Internet & mail – gen naşpa, cum s-ar zice azi), o broşurică despre un festival, „pe lat“, cu mult albastru –  în fapt, la o culoare, în care se înşirau mici prezentări de filme. Am citit despre unul, despre altul... şi nimic nu-mi era familiar. Nici titlurile nu sunau prea americăneşte, nici actorii nu erau cei de pe afişele de zi cu zi, nici pozele nu sugerau prea multă acţiune. Trăiam straniul sentiment că acest festival trebuie să fie o inepţie, din moment ce selectează doar filme de care nu a auzit nimeni. Şeful meu îmi cerea să scriu poveşti de succes, dar îmi era imposibil să-l obţin cu un text despre nişte filme anonime. Iar pozele albastre nici măcar nu puteau fi reproduse la ziar. La 18 ani, venit de nicăieri să cuceresc Bucureştiul, aveam deja vaga senzaţie că lucrurile au început prost pentru mine. Nu doar că nu am scris nimic, dar am rămas, pentru o bucată de vreme, cu o sperietură. Ce m-aş face dacă filmele americane ar înceta să apară? Cum aş putea să mă pun la curent cu alte liste de actori, cu alţi regizori şi, mai ales, ce aş putea să scriu despre filme în care, în principiu, nu se întîmplă mai nimic, în afara unor discuţii destul de monotone, fără miză? Europenii îmi erau nu doar necunoscuţi, ci şi, brusc, antipatici.

Bucureştiul este un oraş care te maturizează rapid. Fie te descompune şi te trimite în cine ştie ce extremă profesională, fie te aruncă cu capul în doi-trei pereţi şi, dacă îţi revii, te pune în situaţii pe care, altfel, nu le prea poţi trăi în nici un alt loc. Încă nu ştiu exact ce variantă mi s-a întîmplat, dar ştiu că de patru ani, devenind un ceva mic în angrenajul Festivalului, am înţeles că (doar uneori) lucrurile în viaţă nu sînt întîmplătoare. 

Am păstrat pentru final răspunsul pe care îl dau jurnaliştilor care încep (şi, de cele mai multe ori, sfîrşesc) seria întrebărilor prin: „Care este cel mai bun film din ediţia acestui an?“. Cel mai bun film din orice ediţie de pînă acum este acela pe care aţi reuşit să-l vizionaţi. Pentru că nimeni nu le va putea vedea pe toate, cu atît mai puţin cei din echipa de organizare. 50 de filme din 30 de ţări sînt două cifre care, aruncate sec, pot trece neobservate. Dar pentru piaţa românească (şi, de fapt, nu doar pentru ea) este enorm. Sînt mai multe filme europene decît cele aduse şi difuzate în circuitul cinemotografic obişnuit în 5-10 ani. Sînt filme din ţări care altfel nu au nici o şansă să fie difuzate într-una dintre puţinele săli de cinema rămase în folosinţă. Sînt limbi pe care, sînt convins, nu aţi avut şansa să le auziţi cum sună nici măcar la televizor, cu atît mai puţin într-un cinematograf. Sînt actori, regizori, scenarişti etc. pentru care un film, acel film, poate însemna întreaga carieră. Dar, spre deosebire de colegii lor de peste Ocean, acel film nu înseamnă obligatoriu şi un succes financiar. Înseamnă, de cele mai multe ori, că mesajul lor a fost trimis spre public aşa cum şi-au dorit. Aşa cum au sperat. Rămîne doar ca cineva să îl şi recepteze, pentru a împlini, să zicem, cea mai simplistă schemă de comunicare. Banal, dar sigur, ea presupune întotdeauna ca de o parte a aparatului de proiecţie să fie ei, cineaştii, iar de cealaltă noi, cinefilii. În perioada 5-29 mai, şi anul acesta, aveţi ocazia să vedeţi filme. Nu vă pot promite însă că veţi avea şi şansa, pe care am avut-o eu, ca peste ani să faceţi parte din echipă.

Ediţia a XV-a a festivalului se desfăşoară în Bucureşti (5-15 mai), Braşov (12-15 mai), Iaşi (19-22 mai), Timişoara (19-22 mai) şi Tîrgu-Mureş (26-29 mai). 

Dragoş Tudor este director general comunicare la ICR şi membru în echipa de organizare a Festivalului Filmului European.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.