Bone, guvernante şi dascăli din trecut

Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Educaţia şi creşterea copiilor au fost mai totdeauna o problemă economică pentru părinţi; bineînţeles pentru cei cu oareşice parale şi gînduri că ar folosi la ceva. Ne văităm că astăzi creşterea şi educarea unui copil costă, în ciuda gratuităţii afişate a unui stat... n-am aflat încă de care. Dar cum gratuit are şi sensul de „ineficient“ sau „zadarnic“, cam pe acolo se plasează şi educaţia noastră publică. Dar nu despre asta voiam să vă vorbesc, ci despre eforturile unui oarecare Ioan Buzeţel, armaş în Bucureşti, la început de secol XIX, care are copii de crescut şi de educat, aşadar griji în găsirea de doici, bone, guvernante, dascăli, profesori...

În anii 1830, „profesioniştii“, adică cei care se pricep la meseria lor, sînt destul de puţini. Asta face ca suferinţele economice şi sociale ale părintelui Buzeţel să fie infinit mai mari decît prin alte părţi. Să luăm ca exemplu găsirea unor doici pentru cei cinci copii: Alecu, Nicolae, Andrei, Elena şi Lina. Cu Aniţa femeia, fiica lui Manta din Tărtăşeşti, tocmită doică pe un an şi jumătate, la 9 octombrie 1811, pentru Alecu, primul fiu al boierului, lucrurile merg bine. Anica doica primeşte o simbrie de 110 taleri, haine şi încălţări, în timp ce propriul copil este trimis la Rada lu’ Ion, spre a fi hrănit. Şi cu Ioana, tocmită doică la cel de-al doilea născut, lucrurile par a fi în regulă. Dar, Dina Sârba, văduva, „ştiută de moaşa Stana“ şi tocmită doică la 17 decembrie 1812, pentru cel de-al treilea fiu, Andrei, nu este decît o bătaie de cap, ea fiind „gonită“ după o lună de zile.

Educaţia aduce mari bătăi de cap. Sîntem într-o epocă destul de schimbătoare, cu preferinţe pentru pian, dans şi limba franceză, dar mai ales cu investiţii destul de consistente în educaţia fetelor. Or, Ioan Buzeţel, împins de soţia sa, Sultana Fundăţeanu, nu poate decît să se supună şi să alerge în căutarea de profesori trebuincioşi unei astfel de creşteri. Cît se chinuieşte bietul armaş să găsească un profesor de franceză pentru fiica lui cea mare! Vai ş-amar! Totul începe în preajma anilor 1830, cînd Elenica, adolescentă, reclamă ceva spoială de carte, după ce trecuse prin mîna unor dascăli buni la toate. Armaşul se puse pe căutat şi, la 15 februarie 1837, reuşeşte să tocmească „dascăl franţez la Eleni pe Mosiu Şarl“ cu 50 de taleri pe lună. Dar dumnealui Mosiu Şarl nu este pe placul familiei, aşa că două luni mai tîrziu este „îndepărtat“. Căutările sînt reluate şi, repede, repede, armaşul tocmeşte o guvernantă, „pe Madam Janet“, s-o înveţe pe Eleni „nemţeşte şi franţuzeşte“.

Nici nu trecu luna şi Madam Janet fu dusă nu se ştie unde („la împlinirea lunii au fugit, fără plată“), iar armaşul improvizează, plătindu-l pe „feciorul lu Bonei“ (presupunem că este vorba de doica devenită bonă) s-o înveţe totuşi franţuzeşte pe Eleni pînă găseşte pe altcineva. Este iunie 28, anul 1837. În iulie, guvernantă este „Madam Maria din Braşov“, îndepărtată în septembrie. Nici cu „Şarlă franţezul“ nu are mai mult succes: tocmit la 15 iunie 1838, acesta pleacă în septembrie pentru a fi înlocuit cu „Iancu Vremos“, „depărtat“ în decembrie pentru a fi înlocuit, abia în martie 1839, cu „Şnel cel ce învaţă copilele vătafului Ispas“. Cîtă franceză va fi învăţat sărmana Eleni e greu de spus, în tot acest vîrtej de Şarlă, Janet, Şnel, Mosiu, Madam ce se dovedesc profesori de ocazie, lipsiţi de cunoştinţele necesare, şarlatani. Fidelă îi rămîne cuconiţei doar „Matmozel Anica Rusca“, tocmită la 1 aprilie 1835 să-i ţină de urît. Nici dascălii băieţilor nu fac prea mulţi purici prin conacul boierului Buzeţel din mahalaua Vergului. La 10 octombrie 1829, este tocmit „dascălul clucerului Gheorghie cu vizită pă zi cîte trei ceasuri“, printre altele să „paradosăscă Elenicăi şi franţozeşte“. Nu stă prea mult, pentru că la 20 aprilie 1830, boierul tocmeşte alt dascăl, pe un oarecare Condi, cu suma de 4 galbeni împărăteşte pe lună, care să ofere lecţii copiilor şi franţuzeşte aceleiaşi fiice, Eleni.

Doicile şi dascălii sînt doar o parte din personalul ales pentru educaţia şi creşterea copiilor. Boierul Buzeţel tocmeşte puzderie de feciori în casă, „marşante“, guvernante, cameriste, asta pe lîngă banii risipiţi pe haine, papuci, hîrtie, odăi cu umblători şi alte mofturi ale unei educaţii atît de costisitoare.

Schimbaţi doar anii şi sînt sigură că vă veţi regăsi în chinurile bietului armaş, părinte iubitor de copii şcoliţi într-o epocă primară a învăţămîntului de la noi. Eu una mă regăsesc şi sînt pe cale să-mi risipesc economiile şi timpul în profesori de germană, engleză, franceză, pian, balet şi alte fandasii, pentru o altă Elencu, într-o epocă a învăţămîntului gratuit. Mă tem însă de cheltuielile inutile pe profesori plictisiţi de propria profesie.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.