Cui îi pasă de cercetare?

Publicat în Dilema Veche nr. 498 din 29 august - 4 septembrie 2013
Cînd timpul nu avea măsură jpeg

Revista Nature trage iarăşi un semnal de alarmă cu privire la dezastrul din cercetarea românească. Habar nu am cine va citi acest articol sau pe cine va interesa. Eu cred că pe nimeni. Am citit, înainte de a trimite spre Dilema veche acest articol (22 august), o reacţie a domnului Răsvan Lalu, pe Contributors.ro. Probabil singura. Vor mai fi, poate, două-trei intervenţii şi subiectul o să moară aşa cum a murit de fiecare dată. E cald, e vară, e încă vacanţă, de ce ne-ar păsa de cercetare sau de educaţie? Şi apoi, la ce ne ajută atîta cercetare, atîta educaţie, cînd banii, singurul lucru care a ajuns să mai însemne ceva în lumea noastră de astăzi, se fac altfel, fără cercetare şi fără prea multă educaţie? Modelul reuşitei sociale nu prea mai are nimic de-a face cu educaţia.

Cercetător fiind, prins, aşadar, în lehamitea educaţională generală, nu plictisul domnului ministru Mihnea Costoiu mă deranjează, nu superficialitatea păguboasă a doamnei expert Ecaterina Andronescu mă irită, nici măcar blazarea mediocră a domnului ministru Remus Pricope nu mă surprinde, ci masa amorfă a cercetătorilor şi a universitarilor. „Lucrez“ – ca să folosesc un barbarism – în cercetare din 1999 şi predau în învăţămîntul superior din 2005, aşadar, se poate spune că am oareşcare experienţă. Nu multă, ci, acolo, cît să pricep unele lucruri. Şi, cum spuneam, nu dezinteresul celor mari, de pe arena politică, mă sperie şi mă întristează (de-aia au ajuns acolo, ca să fie dezinteresaţi!), ci lipsa de reacţie a celor implicaţi în cercetare şi educaţie. O stare de inerţie şi de apatie profundă se aşterne peste tot şi toate. Binecuvîntatele „lasă, bă, că merge şi aşa“, „ce-o da Domnul“ şi „dacă nu curge, pică“ au virusat şi această categorie profesională, dacă n-o fi fost ea virusată din timpurile mai vechi. Revista Nature vorbeşte despre sistem, acuzînd o parte a lui şi idealizînd o altă parte, fără a vorbi însă de oamenii din sistem. Or, oamenii sînt cum sînt: cercetătorii şi profesorii universitari stau în banca lor, ştiind că dacă nu „curge, tot pică ceva“, aşteptînd mila stăpînirii, temîndu-se că de vor deveni cuvîntători, vor avea de pierdut.

Zilele trecute, unul dintre colegi se justifica astfel: „Primesc 5 lei, de 5 lei fac cercetare.“ Or, aici e hiba. După mine, a face cercetare înseamnă pasiune, devotament, hărnicie şi muncă, multă muncă. Cercetarea nu începe la 08,00 şi se termină la 16,30, conform programului de lucru al bugetarilor (că şi cercetătorii sînt bugetari, nu-i aşa?!). Şi nici nu presupune împietrirea, opt ore de lucru, într-un birou. Cercetarea, şi aici vorbesc despre domeniul umanist, presupune cotrobăirea fără încetare prin arhivele timpului trecut, lecturi încrucişate prin arhivele prezentului, pasiune şi disponibilitate, investiţie totală în arta minuţioasă a reconstrucţiei. Toate acestea ajung să ocupe timpul diurn şi o parte din timpul nocturn. Inspiraţia, viziunea, ideile se aşază diferit de timpul diurn dedicat bugetarilor. Plus, pentru a ajunge la toate astea, pentru a deveni posesorul unei idei, pentru a beneficia de experienţa cercetării, pentru a găsi soluţii, pentru a avea revelaţia entuziastă a unui „Evrika!“, cercetătorul are nevoie de ani de ucenicie, de „formare“, de alergat prin labirintul cunoaşterii iniţiatice.

Cît despre prestigiu şi valoare... A fi cercetător în România anului 2013 a devenit o glumă proastă. A „lucra“ într-o universitate – adică a putea spune: sînt lector, conferenţiar, profesor – mai înseamnă ceva. Dar cînd spui cuiva că eşti cercetător, nu prea te crede nimeni. Şi în cazul meu, circumstanţele – secol XVIII, familie, moravuri, modernizare – agravează poziţia. Ţăranii de prin satul meu natal mă privesc cu suspiciune şi cred că sînt un pierde-vară care deplasează nişte hîrtii printr-un birou. Şoferii de taxi mă întreabă cu neîncredere: „Există aşa ceva la noi? Nu mai bine vă făceaţi profesoară?“ Pentru medicul meu, sînt ziaristă, că de-aia scriu la Dilema; pentru cei din media, sînt enciclopedia care poate fi aşezată pe un scaun, într-o emisiune, că dă bine.

Investiţia trebuie să fie permanentă, iar rezultatele vin destul de greu. În aceste condiţii, nu e de mirare că lumea nu prea are timp de aşteptat. Şi, cum selecţia este una complet otrăvită de parazitism şi impostură, valoarea nu poate fi decît un rezultat prost. Cît despre investiţia financiară... Vorbe mari! Cui îi pasă?!

Pentru mulţi dintre colegii mei, cercetarea a devenit o sinecură – cu alte cuvinte, „mai pică ceva“, în timp ce au alte joburi, alte treburi, multe altele de făcut. Profesorii universitari sînt interesaţi tot de melagurile bunăstării: au două, trei, patru norme, joburi pe unde se poate, iar de prepararea cursurilor sau de lucrul efectiv cu formarea studentului nu prea mai au timp. Se ridică din umeri, cu explicaţia eternă: „Familie grea, remuneraţie mică.“ În timpul ăsta, şandramaua cercetării (şi implicit a educaţiei) se duce de rîpă. Şi?! Nici n-ar avea cum să fie altfel, din moment ce nimic nu ne leagă de profesie. Vocaţie? O raritate. Bani să iasă. Numai că banii nu înseamnă totul.

Am în minte două modele care au contribuit fundamental la formarea mea ca om, mai întîi, şi ca cercetător, mai apoi: profesorii Andrei Pippidi şi Şerban Papacostea. Cine cunoaşte parcursul domnului profesor Şerban Papacostea va înţelege ce înseamnă cercetarea erudită, făcută din şi cu pasiune. Chiar şi cînd nimănui nu-i păsa de cercetare. Mă înclin cu smerenia ucenicului în faţa unor astfel de modele. 

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.