COURRIER INTERNATIONALVara, poate din cauza căldurii, revistele scrobite cedează şi folosesc veşminte mai puţin protocolare, publică romane poliţiste (sau cu poliţişti), ştiri importante despre persoane lipsite de importanţă sau viceversa. Vara lui 2006 nu prea permite asemenea vacanţe: actualitatea internaţională nu se lasă dusă în concediu, crize de toate felurile - militare, guvernamentale, umanitare - îi ţin pe oamenii politici în reşedinţele de iarnă, în şedinţe şi consilii în căutarea unei soluţii care nu se întrevede. Nici un ziarist şi nici un om politic nu este citat ca posedînd o rezolvare, acceptabilă pentru ambele părţi, de calmare a conflictului deschis în Orientul Mijlociu. Revista Courrier International (al cărei merit stă în colectarea celor mai interesante articole despre semnificaţiile a ceea ce se întîmplă în lume) analizează în nr. 819 (13-19 iulie 2006) situaţia creată după summit-ul G8 de la Sankt Petersburg. Vedeta: Vladimir Putin. El a izbutit să asigure ţării sale un loc printre cele mai bogate şi dezvoltate tehnologic ţări din lume. Poziţie discutabilă, dar comentatorilor citaţi în revistă, care avertizează că asemenea concesii creează pericole pentru ruşi şi pentru restul lumii, alţi analişti le răspund că e preferabil - sub raportul captării semnalelor - ca Rusia să fie înăuntru şi nu afară. Urmările acestei poziţii sînt resimţite de ţările excluse din clubul select: "Kremlinul a divizat noile ţări membre în Uniunea Europeană în elevi buni şi răi. Vizita efectuată cu mare pompă de Putin la Budapesta şi Praga, după ce au fost exprimate afronturi la adresa Poloniei (ultimul este propunerea rusă de a desfăşura o întîlnire la înalt nivel în Belarus, ţară considerată Ťneutră» de Moscova), e cea mai bună ilustrare. Aşa a izbutit Rusia să izoleze Polonia de contextul european şi regional (...). Poate că sînt rusofob, scrie autorul articolului. Dar, în ţara noastră, Istoria a dat mai curînd dreptate rusofobilor decît adversarilor lor" (Bartlomiej Sienkiewicz, Newsweek Polska). Grupajul despre Rusia este însoţit de zece fotografii, format timbru: miniştri, preşedinţi ai marilor companii de stat de petrol şi gaz, aproape toţi foşti colegi ai lui Putin de dinainte ca acesta să devină preşedinte. Unul dintre ei va fi candidatul susţinut de Putin la viitoarele alegeri. Nu se specifică dacă s-a deschis agenţia de pariuri. Şi pentru că politica nu există în afara ideilor, revista Courrier International publică în fiecare număr eseuri despre evoluţia dezbaterilor pe teme doar aparent rupte de actualitate. De data aceasta, psihanaliza; patima cu care e contestată e direct proporţională cu cea care a favorizat acceptarea ei ca soluţie universală: "Fraţii Karamazov de Dostoievski era romanul preferat al lui Freud. Viziunea lui Dostoievski despre pulsiunile fundamental perverse şi autodistructive ale naturii umane era acceptată de Freud; el a încercat să le găsească un limbaj pe măsură. A comis multe erori ştiinţifice, se ştie, s-a înşelat asupra interpretării simptoamelor unora dintre pacienţii săi. Dar el a avut ambiţia articulării unui ansamblu coerent al conflictelor cu care este confruntat spiritul uman, imposibil de înlăturat. Poate că nu rămîne cine ştie ce din clasificările lui, din modelul inconştientului elaborat de el, dar pentru cei care înţeleg că suferinţa poate avea o semnificaţie şi că relaţiile sînt motorul schimbărilor omeneşti, Freud rămîne una din influenţele fundamentale" (Alexander Linklater şi Robert Harland, în Prospect).