Soluția rapidă și eficientă pentru criza economică: bani direct pentru oameni

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 9 - 15 aprilie 2020
Soluția rapidă și eficientă pentru criza economică: bani direct pentru oameni jpeg

Am lansat, împreună cu colegii mei deputați USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, propuneri concrete de acțiune rapidă pentru a atenua efectele crizei economice care însoțește epidemia de coronavirus. Textul care urmează reprezintă o formă editată a documentului USR prin care am făcut aceste propuneri.

Cînd am scris textul precedent, erau 200.000 de contracte de muncă suspendate. Acum, cînd scriu aceste rînduri, am depășit un milion de contracte suspendate, 150.000 de concedieri, în privat au început tăierile de salarii.

Tabloul este destul de clar. Coronavirusul ne distruge economia, și cu ea stilul și standardul de viață.

Criza afectează predominant sectorul serviciilor și IMM-urile. De aceea, guvernele trebuie să nu copieze măsurile de intervenție din criza trecută, ci să se axeze pe soluții care să ajute acest segment. Aceste soluții trebuie să treacă prin sprijinirea românilor și a întreprinderilor astfel încît românii să nu-și piardă locul de muncă.

Reacțiile guvernelor sînt diferite și merg pe o paletă variată de intervenții. Mijloace diferite de intervenție vizează probleme diferite. Dar cum încă nu există o înțelegere comună a tipului de criză economică în care am intrat, pare că guvernele adoptă mai multe feluri de răspuns, ca să fie sigure că poate nimeresc răspunsul corect.

Sînt patru tipuri de măsuri de intervenție care se creionează:

1) privind creditarea (garantare, subvenție pe dobîndă, amînare sau preluare a ratelor);

2) privind acoperirea unor costuri ale companiilor;

3) privind subvenționarea temporară a locurilor de muncă (statul plătește în diferite forme o parte din salariul pentru locuri de muncă ce altfel ar fi desființate, dar sînt „înghețate” de facto pe perioada crizei – ceea ce numim în România „șomaj tehnic”);

4) transfer de bani sau scutiri de taxe către populație.

Cea mai bună metodă de intervenție – pusă deja în aplicare în multe state occidentale – este transferul de resurse spre populație, care să calmeze anxietatea privind ziua de mîine.

Am propus o manieră simplă de transfer, care este deja parte din programul USR de guvernare: scutire de impozit pentru primii 2.000 de lei din salariu. Astfel, 830 de lei vor rămîne în buzunarul fiecărui salariat român.

Suplimentar, propunem o schemă de subvenție temporară pentru cei care își pierd locul de muncă în perioada aceasta: 830 de lei ajutor temporar pe perioada stării de urgență. Cei afectați pot opta între această schemă și șomajul tehnic. Am calculat impactul bugetar al acestor măsuri. Este suportabil pe termen scurt și se înscrie în genul de măsuri adoptate și de alte state.

Propunem, de asemenea, măsuri suplimentare de ajustare a cheltuielilor statului român, care să facă această scădere de impozite permanentă, între care: 90% impozit pe pensiile speciale (partea non-contributivă din pensii), reducerea celor mai mari salarii de la stat și multe alte măsuri stabilite deja în programul USR de guvernare pe termen scurt, mediu și lung.

În actuala criză, e ilogic ca statul să se bazeze masiv pe măsuri de creditare. Să fim bine înțeleși, nu respingem măsurile de creditare: în cazul în care companiile reclamă lipsa creditării de urgență, e bine să primească ajutor.

Ipoteza noastră este însă că nu acolo este așteptarea. Mulți antreprenori în ultima perioadă nu își doresc credite noi. Problema nu este că ei ar vrea să investească, dar nu au de unde. Atmosfera este una de maximă anxietate. Întrebările pe care și le pun sînt:

– Dacă investesc rezerve în companie, aceștia sînt bani investiți pentru a trece criza sau vor fi pierduți definitiv? Cu alte cuvinte: sectorul acesta mai are viitor sau trebuie să mă reorientez?

– Angajații se întreabă ceva similar: mai are acest job un viitor sau trebuie să investesc efort în a schimba sectorul, prin reorientare profesională dacă e nevoie?

Cele mai curajoase politici vehiculate la nivel global sînt cele care vizează categoria 4, despre care nu s-a discutat deloc în România: transfer de resurse spre populație.

Pachete de intervenție anunțate deja, cifrele sînt cele anunțate la momentul la care scriu articolul:  Germania – 750 de miliarde de euro, Franța – 300 de miliarde de euro, Belgia – 8-10 miliarde de euro, Marea Britanie – 363 de miliarde de euro, Italia – 25 de miliarde de euro, Spania – 200 de miliarde de euro, SUA – 2 trilioane de dolari.

Considerăm că acestea sînt cele mai potrivite pentru că pot insufla încrederea necesară pentru a opri ca hemoragia din servicii/IMM să devină o criză de consum. Criza de consum va face ca toate liniile de producție să încetinească, pentru că toată economia va produce mai puțin, ceea ce va face ca pierderea locurilor de muncă să migreze și în zona de producție, lucru care va timora și mai mult consumul. Acest cerc vicios trebuie oprit sau încetinit.

În plus, nimeni nu știe ce sectoare economice vor ieși cîștigătoare sau care vor ieși din criză fără capacitate de revenire. Orice criză produce o reașezare economică. Scopul intervenției de stat nu ar trebui să fie acela de a îngheța tabloul economic, ci de a minimaliza efectele, de a permite o revenire cu o restructurare cît mai rapidă. De aceea e important să încurajăm munca și să lăsăm cît mai mulți bani oamenilor care muncesc.

USR a propus în programul de guvernare o tăiere de taxe pentru toți angajații pentru suma echivalentă salariului minim pe economie. Platforma zerotaxe.ro dezvoltă toate calculele și argumentele. De data aceasta, dată fiind criza cu care ne confruntăm, propunem scutirea primilor 2.000 de lei din salariu.

România este statul din UE cu cea mai mare taxare a salariilor mici (41,5% taxe pe salariul minim). În același timp, statul din UE cu cea mai mare sărăcie în rîndurile celor care muncesc – cu alte cuvinte, aveam deja înainte de criză prea multe salarii care nu asigurau un trai peste nivelul de sărăcie. Aceste două realități – multe salarii foarte mici și cea mai mare taxare a muncii pe salarii mici – era o aberație oricum, pe care USR a propus să o îndreptăm. Acum este momentul să lăsăm acești bani în economie.

Practic, fiecare român care este salariat va cîștiga 830 de lei în plus din tăierea de impozit.

Ca măsură suplimentară temporară (pe perioada stării de urgență), propunem o subvenție de 830 de lei pentru fiecare persoană care era angajată la 1 martie și care pierde locul de muncă.

Această măsură se aplică PFA-urilor și meseriilor independente din servicii a căror scădere de venituri echivalează cu pierderea locului de muncă.

Actualele măsuri privind șomajul tehnic, birocratice și neclare, pot asigura în teorie o sumă mai mare pentru fiecare caz, dar estimăm că firmele în dificultate nu vor opta masiv pentru soluție. Oricum, oamenii pot avea de ales în propunerea noastră între a trece pe șomaj tehnic în formula propusă de Guvernul Orban sau a primi subvenția de 830 pe care o primesc de facto și cei care rămîn cu job, prin reducere de taxă.

Deci propunem ca cele două scheme să funcționeze în paralel – urmînd să fie opțiunea angajatului/angajatorului pe care o alege. Alegerea de azi între a ține oamenii în șomaj tehnic sau a-i concedia este una dramatică – avînd o treaptă intermediară, reducem stresul pe sectorul IMM, cel mai afectat, și pe angajați.

Care este spațiul bugetar? Adevărul e că nimeni nu știe în acest moment, limite formale nu mai există, fiecare țară poate merge cît de sus îi permit limitele de îndatorare și aversiunea la riscul inflației. În tabelul de mai jos trecem în revistă mărimea pachetelor de intervenție anunțate de diverse state:

Practic, regulile de pînă mai ieri nu se mai aplică. Sîntem într-o lume nouă. România intră în criză cu o situație nefavorabilă, cu deficit bugetar deja mare și cheltuieli promise deja nesustenabile. Limita de îndatorare permite noi datorii, dar condițiile de împrumut nu sînt favorabile. Trebuie deci să ne mișcăm cu grijă.

Propunerile noastre presupun un transfer de resurse de la stat direct în buzunarele cetățenilor, dînd o gură de oxigen românilor și sectorului IMM și limitînd impactul asupra scăderii consumului în întreaga economie.

Măsurile trebuie să fie concentrate asupra celor mai afectate sectoare din economie. În contextul nostru, ~80% din economie suferă un impact negativ. În contextul acesta, folosind coșul de consum oficial al INS, cotele standard de TVA, gradul de colectare și obiceiurile medii de consum, avem un cost estimat al acestor măsuri de 2,4 miliarde de lei pe lună. Comparativ cu alte state europene, impactul pachetului USR este de 6 miliarde de euro pe an.

Actualul guvern a anunțat o anvelopă de 30 de miliarde de lei, cu disponibilitate de mărire.

Deci propunem ceva suportabil cu resursele deja angajate de către guvern, dar cu impact imediat și mult mai clar asupra efectelor acestei crize economice.

Această terapie pe termen scurt trebuie să fie făcută sustenabilă pe termen lung, astfel încît scăderea de taxe pe salariu să rămînă permanentă și dînd pieței muncii o flexibilitate mult mai mare la orice criză viitoare. Cu alte cuvinte, reducerea impozitării pe muncă este o măsură pe care trebuia să o luăm oricum, dar e și cea mai bună metodă de intervenție în această criză.

Cristian Ghinea este europarlamentar din partea Alianței USR-PLUS. Opiniile sale sînt exprimate în nume personal.

Foto: wikimedia commons

1037 23 foto I  Cosman jpg
Valul a venit, apoi a trecut – tsunami în Maldive –
Oamenii au învățat să trăiască prezentul, fără să-și pună problema zilei de mîine.
image png
Analiza plagiatului de la vîrful Harvard
„Nu au fost constatate abateri de la standardele etice în activitatea de cercetare academică ale Harvard”
p 23 jpg
Despre prostie – sau cum am devenit inteligent
E o alegere inconștientă a ceea ce vrem să fim, dar care poate deveni conștientă datorită cunoașterii.
p 22 Barcelona WC jpg
Universul Barcelonei
Numai un prost l-ar distruge. Dar istoria este plină de alde d-ăștia.
image png
Pirgu vs. Montaigne
„Mă-nnebunesc după tot ce ţine de memorialistică: jurnale, memorii, corespondenţă, note de drum etc.”.
p 23 Andrei Scrima jpg
O întîlnire mirabilă – interviu cu filozoful și psihanalistul Virgil CIOMOȘ –
Domnul Profesor nu mi-a recomandat studii și cărți de logică și de filosofie, ci Patericul egiptean, mai întîi, și Spovedania unui pelerin rus, mai apoi.
image png
Hasdeu și regulamentul
Tot în 2023 s-au împlinit 333 de ani de la susținerea (la Universitatea din Leipzig) a primei teze de doctorat din lume dedicată jurnalismului.
image png
Casa Regală a României și palatele prefecturilor
O altă statuie a lui Ferdinand din Rezina (amplasată în 1938, sculptor Alexandru Plămădeală) a fost aruncată în Nistru de către barbarii bolșevici în 1940.
p 23 Cefalonia WC jpg
Aventuri estivale cefalonite
Încă nu am un răspuns clar. Cîți bani îmi mai trebuie pentru a termina odată Elada?
p 23 WC jpg
Librarii din vechiul București
Cum a ajuns, însă, un librar să aibă un parc botezat după numele lui, este o altă poveste, pe care, deși stau de aproape douăzeci de ani în acest cartier, am aflat-o mai tîrziu.
image png
Poze, nu vorbe!
Nu mai insist asupra faptului că, în absența cuvintelor, gîndirea conceptuală și gîndirea discursivă nu sînt posibile.
p 23 WC jpg
La Peleș – proprietari triști și administratori buni
Altfel, castelul Peleș rămîne o capodoperă a bunului gust.
p 21 Josephus Szabo, Diploma de magister philosophiae,1768 jpg
O descoperire majoră pentru istoria învățămîntului universitar din România
Era prima instituție de învățămînt superior universitar de pe teritoriul actual al țării.
p 23 Ministerul Finantelor WC jpg
Cît de mare este datoria noastră publică sau despre suveica numită România
Există deci un PIB care lucrează în favoarea bugetului nostru de stat și unul care lucrează în favoarea altora.
image png
Inspecția, acolo unde sînt îngrijiți oameni
Un timp prea scurt alocat controlului duce la concluzii superficiale.
p 21 jpg
Credință. Încredere. Clandestinitate – imagini din Dosarele Securității
Este bine să le gîndim procesual, ca instrumente care se schimbă în timpul facerii.
p 23 jpg
p 23 Metroul din Atena WC jpg
Atena, așa cum am descoperit-o eu
„Cîtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie”.
index jpeg webp
Am înnebunit de fericire – despre tristețea abisală și apeirokalia cea de toate zilele –
Mă întreb în final, cumva retoric, cine sînt mai periculoși pentru lumea în care locuim: mîrlanii sau cei care înnebunesc de fericire și tristețe, respectiv maniaco-depresivii?
p 23 jpg
Sindromul nou-născutului maculat
Dar de ce să procedăm așa cînd putem lăsa totul la îndemîna șmecherilor pe care îi invocam?
p 23 WC jpg
Paris, după douăzeci de ani și patru luni
Dar cum mereu am fost în trecere prin Paris, nostalgiile nu au fost deloc puternice și au lăsat loc curiozității de a redescoperi minunatul univers parizian.
p 19 WC jpg
Oameni capabili să devină medici
Observația privind „dezumanizarea” medicinei, îndrăzneață în urmă cu o jumătate de secol, este astăzi banală.
p 23 2 WC jpg
O fată sub dărîmături. Un bărbat neputincios
Două zile mai tîrziu, ceva ajutor a început să apară în centrele marilor oraşe. Dar pentru nenumăraţi oameni, este prea puţin şi prea tîrziu.
982 23 Huqqa de origine persana 1770 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.