Ce spune despre România decuplarea europeană a laserului de la Măgurele?

Publicat în Dilema Veche nr. 896 din 10 - 16 iunie 2021
Ce spune despre România decuplarea europeană a laserului de la Măgurele? jpeg

„Nu e un eşec”, zicea ministrul Cercetării despre neincluderea laserului de la Măgurele în proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC). Ba că greaua moştenire, ba că negocieri pentru 2023, dar nici o vorbă despre ratarea termenului de aplicare la proiect.

Formula finală a Consorțiului European de Infrastructură de Cercetare a fost decisă la 10 februarie 2021. Se ştia din vara trecută despre acest termen. Dar abia în aceeași zi de 10 februarie Guvernul a adoptat memorandumul prin care Ministerul Cercetării propunea replierea României în negocieri, pentru obţinerea statutului de observator fondator. Ceea ce echivala cu recunoaşterea neputinţei de a accede la statutul de membru-gazdă, aşa cum preconizase precedentul memorandum guvernamental, din 2020.

Este un deznodămînt pe măsura tuturor greşelilor ce au condus la decuplarea europeană a laserului de la Măgurele, începînd cu litigiul izbucnit în 2018, prin rezilierea contractului de 66 milioane de euro cu consorţiul EuroGammaS, condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, şi pînă la inadecvata gestiune românească a dimensiunii politice pe care a căpătat-o diferendul mutat în curtea Comisiei Europene.

Între timp, o criză internă a dus la schimbarea academicianului Nicolae Zamfir din funcţia de director al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, după 16 ani de mandat. Iar foştii noştri parteneri, Cehia şi Ungaria, care ne-au devenit rapid concurenţi, şi-au dezvoltat din nimic, pe fonduri europene, un sector inovator, în care au deja 600 de angajaţi. De acum, cele două ţări sînt membre fondatoare ale ERIC, alături de Italia şi Lituania, sub umbrela UE. În vreme ce România va trebui să se descurce pe cont propriu cu întreţinerea infrastructurii de la Măgurele.

După tăierea de la finanţarea UE a celui mai important proiect ştiinţific românesc, cum se mai justifică, de fapt, existenţa Ministerului Cercetării? Un minister ca să ce?! Rwanda şi Gabon alocă, procentual, mai mult din PIB pentru cercetare decît România. Iar pentru o comparaţie în UE, Grecia şi Polonia investesc dublu faţă de noi în cercetare şi inovare, Ungaria triplu, Franţa de patru ori cît România, Belgia de cinci ori, iar Germania şi Danemarca de şase ori mai mult.

Laserul de la Măgurele – creaţie excepţională a cercetării româneşti – devine simbolul trist al crizei de viziune şi voinţă ce caracterizează sistemul politic din România. Contraselecţia pentru ocuparea poziţiilor decizionale e cangrena care ne condamnă ţara la subdezvoltare.

Avem cel mai puternic laser din lume. Degeaba, cîtă vreme avem acelaşi buget pentru cercetare ca Tanzania. Dar politicieni?…

Horia Blidaru este consilier politic la Parlamentul European.

Foto: Institutul de la Măgurele (sursa foto: Ministerul Cercetării)

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.