Ieșirea din izolarea COVID-19: Viena post-pandemie

Carl Henrik FREDRIKSSON
11 mai 2020
Ieșirea din izolarea COVID 19: Viena post pandemie jpeg

La 350 de ani de la Marea Ciumă Vieneză și la 75 de ani de la dezastrul moral și material provocat de cel de-al Doilea Război Mondial și de Holocaust, reperele din Viena îi ajută pe locuitori să se raporteze la Corona.

În 1679, Viena a fost bîntuită de una dintre ultimele epidemii de ciumă majore din Europa. Se estimează că aproape 80.000 de vienezi au căzut victime ale ciumei bubonice, care s-a transmis și din cauza șobolanilor și a grămezilor de mizerii. La fel ca multe alte metropole comerciale din acea vreme, capitala Sfîntului Imperiu Roman era supraaglomerată și nu avea canalizare corespunzătoare. Distanțarea socială și spălarea atentă a mîinilor erau obligatorii.

Nu e de mirare că împăratul Leopold a vrut să fugă. Dar înainte de a părăsi palatul Habsburgilor, a promis că va ridica un monument al milei lui Dumnezeu – dacă ciuma s-ar îndepărta și i-ar permite să se întoarcă în capitala sa.

                

foto2 1 jpg jpeg

Aproape 15 ani mai tîrziu, una dintre cele mai frumoase opere ale barocului vienez a fost finalizată în sfîrșit: Die Pestsäule, Columna Ciumei, ridicată pe Graben în mijlocul orașului. Cea mai gravă etapă a ciumei s-a terminat după vreun an, dar a fost urmată de asediul turcilor din 1683. După aceea, statuia a suferit o serie lungă de modificări estetice și artistice. Rezultatul final, inaugurat în 1693, este o narațiune iconografică complexă, informînd privitorii că atît ciuma, cît și atacul otoman au fost o pedeapsă de la Dumnezeu, care a fost depășită doar datorită virtuții și vigilenței împăratului Leopold.

Memoria Marii Ciume Vieneze s-ar fi putut estompa după 350 de ani, dar în timpul coronavirusului monumentul său a căpătat o nouă relevanță. O epidemie este o epidemie...

În timp ce libertatea de mișcare a fost restricționată de măsurile draconice ale guvernului austriac pentru a preveni răspîndirea COVID-19, mulți vienezi au sfidat interdicția de a circula în spațiul public și au făcut un pelerinaj la monumentul din centrul istoric al orașului. Nevăzuți decît de camerele de supraveghere ale magazinelor de lux închise, au aprins o lumînare sau au depus o rugăciune la poalele statuii.

„Dragă Doamne, ajută-ne!”, exclamă un desen palid, pastelat, al unui copil. „Protejează-ne de virusul Corona!”, a scris o fată tînără pe un alt desen. Ea a semnat imaginea înfățișîndu-l pe Iisus pe cruce cu numele ei: Magdalena. Poate că una dintre figurile umane îngrozite și îndurerate de la poalele crucii este Magdalena însăși? Nu biblica Maria Magdalena, ci o fată înspăimîntată în 2020, la Viena. În orice caz, există multă anxietate copilărească în aceste guri emoji triste, roșii de sînge. Din cerul înfricoșător de deasupra, celulele coronavirusului cad ca picăturile de ploaie spinoase.

La colț, la doar o aruncătură de băț de la Columna Ciumei, se află Catedrala Sf. Ștefan – cel mai faimos reper din Viena, aflat la loc de cinste în inima majorității vienezilor. Steffl, cum este numit afectuos, este un simbol al modului în care capitala austriacă a reușit să recupereze o parte din splendoarea ei istorică, precum și o oarecare normalitate, după mizeria celui de-al Doilea Război Mondial și după Holocaust.

Într-o altă bătălie, așa-numita ofensivă de la Viena din aprilie 1945, catedrala Sfîntul Ștefan a fost grav deteriorată; acoperișul a fost distrus și doar o mică porțiune din biserică a rămas intactă. Dacă priveai deasupra intrării, puteai vedea un cer la fel de înspăimîntător ca acela din desenul Magdalenei. Însă vienezii și-au reparat în cele din urmă Steffl-ul, iar anul acesta, în ziua de Paște, 12 aprilie – exact la 75 de ani de la devastatorul incendiu – plănuiseră să celebreze o liturghie de Paște cu totul specială.

  

foto3 jpg jpeg

A fost într-adevăr deosebit, dar nu în felul în care fusese prevăzut. Așa cum la catedrala Sf. Petru din Roma, Papa Francisc a celebrat slujba singur, cardinalul Schönborn al Austriei a ținut slujba de Paște în fața bolților cu ecou și a băncilor goale ale catedralei Sfîntul Ștefan. Aproape goale.

În locul miilor de credincioși, fotografiile lor tapetau băncile, adesea ascunse de fumul de tămîie, dar totuși vizibile pe ecranele de televiziune. În predica sa, transmisă în direct, cardinalul a invocat acea spărtură din acoperiș din urmă cu 75 de ani, spunînd că acum, ca și atunci, va trebui să ne conducem viețile în virtute pentru a face față Coronei și schimbărilor climatice.

  

foto4 1 jpg jpeg

În ultima perioadă, programele religioase de la radio și televiziune din Austria au rating-uri care fac să pălească orice alt serviciu de streaming. Dar cei mai mulți vienezi încă par să-și fi investit speranțele într-un cult mai profan: consumerismul. Sau, mai precis, în deschiderea magazinelor de după Paște.

Cancelarul Sebastian Kurz – care a fost descris ca un Mesia al politicii conservatoare – a vorbit literal despre o „înviere”. După o lună de restricții grele, Austria face acum un pas prudent înapoi spre o reminiscență, măcar, a normalității care a predominat înainte de Wuhan și Ischgl, stațiunea de schi din Alpii tirolezi, care a devenit una dintre cele mai grave focare de coronavirus din Europa.

Este vorba acum despre reducerea presiunii. Despre a permite cetățenilor, care au sacrificat atît de mult pentru a ajuta la aplatizarea curbei, să creadă într-un viitor nu prea diferit de ceea ce a fost odată. Și, desigur, este vorba despre salvarea a ceea ce se poate salva din economie. Punerea roților în mișcare. Sigur, epidemiologii avertizează că un al doilea val viral ar putea veni foarte bine odată cu relaxarea, dar cancelarul Kurz, virtuos și vigilent, este gata să tragă frîna de urgență.

Cu toate acestea, deși acum cozile dau roată magazinelor pentru locuințe și spălătoriilor de mașini, minunea de Paște va trebui să aștepte. Grabenul este acum aproape la fel de pustiu ca în urmă cu o săptămână. De obicei, cumpărătorii de pe Graben nu sînt vienezi, ci ruși, chinezi, italieni...  Și ei nu mai sînt pe aici.

Numai în preajma Anului Nou trecut, aproximativ un milion de vizitatori au trecut pe la Columna Ciumei. Peste 15% din produsul intern brut al Austriei provine din turism. Înainte ca Das Riesenrad – roata Ferris din parcul de distracții Prater – să înceapă să se miște din nou, va fi greu de susținut că roțile economiei se învîrtesc. Înainte ca oaspeții străini să se întoarcă atît la Graben, cît și în Tirol, nimeni nu se va gîndi nici măcar să ridice o Columnă Corona.

Normalitatea post-pandemică este încă departe. Chiar și cancelarul Kurz știe asta.

                

foto5 jpg jpeg

(articol apărut în VoxEurop, aprilie 2020) 

Carl Henrik Fredriksson este scriitor și jurnalist, co-fondator al Eurozine și fost redactor-șef al Ord&Bild, cea mai veche revistă culturală suedeză; trăiește la Viena.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.