Este dopajul incorect?

Publicat în Dilema Veche nr. 186 din 30 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Există acum un sezon fix pentru a discuta despre dopaje în sport: de fiecare dată cînd începe Turul Franţei. Anul acesta, purtătorul tricoului galben, alţi doi concurenţi şi două echipe au fost excluşi ori s-au retras din competiţie pentru că au picat sau nu s-au prezentat la testele antidoping. Cîştigătorul, Alberto Contador, este şi el suspectat pentru că a ieşit pozitiv la testul antidoping de anul trecut. Atît de mulţi ciclişti au fost găsiţi pozitivi la testele antidoping sau au recunoscut, după retragere, că s-au dopat, încît e logic să ne întrebăm dacă poţi să fii bun în acest sport fără să te dopezi. De vreme ce evenimente sportive importante, precum Turul Franţei, devin nişte farse, profesorul de bioetică Julian Săvulescu a oferit o soluţie radicală: ar trebui să ridicăm interdicţia asupra substanţelor care întăresc performanţa şi să le permitem sportivilor să ia tot ce vor, atîta timp cît este sigur pentru ei să facă lucrul acesta. În Statele Unite, dezbaterea a fost alimentată de perspectiva ca jucătorul de base-ball Barry Bonds să bată un record absolut în istoria acestui sport. Mulţi spun că Bonds s-a folosit de substanţe dopante şi de hormoni sintetici. Este frecvent huiduit şi batjocorit de fani şi mulţi cred că observatorul oficial, Bud Selig, nu ar trebui să se prezinte la meciurile în care Bonds ar putea încerca să atingă sau să bată recordul. La acest nivel al competiţiei, diferenţa dintre a fi un campion şi un concurent de duzină este foarte mică. Totuşi, contează atît de mult încît sportivii sînt presaţi să facă tot ce pot pentru a cîştiga cel mai mic avantaj faţă de competitorii lor. Este de bun-simţ să suspectezi că medaliile de aur nu mai merg acum la cei care nu sînt dopaţi, ci la cei care îşi prelucrează atît de bine substanţele dopante pentru un rezultat maxim, fără a fi depistaţi. De vreme ce evenimente sportive importante, precum Turul Franţei, devin nişte farse, profesorul de bioetică Julian Săvulescu a oferit o soluţie radicală. Săvulescu, care conduce Centrul Uehiro pentru Etică Practică de la Universitatea din Oxford şi este doctor atît în medicină, cît şi în bioetică, spune că ar trebui să ridicăm interdicţia asupra substanţelor ce întăresc performanţa şi să le permitem sportivilor să ia tot ce vor, atîta timp cît este sigur pentru ei să facă lucrul acesta. Săvulescu spune că, în loc să încercăm să detectăm dacă un sportiv a folosit substanţe dopante, ar trebui să ne concentrăm pe indicatori măsurabili prin care să aflăm dacă acesta îşi pune în pericol sănătatea. Astfel, dacă un sportiv are un nivel periculos de mare de hematii în sînge ca rezultat al folosirii eritropoietinei (EPO), atunci nu ar trebui să i se permită să concureze. Problema constă în numărul de hematii, nu în mijloacele folosite pentru a mări acest număr. Celor care afirmă că acest lucru îi va avantaja incorect pe cei care folosesc substanţe dopante, Săvulescu le spune că, fără substanţe dopante, sportivii cu cele mai bune gene vor avea un avantaj lipsit de fair-play. Bineînţeles, şi ei au nevoie să se antreneze, dar dacă genele lor produc mai mult EPO decît ale noastre, ne vor înfrînge în Turul Franţei, oricît de mult ne-am antrena. Dacă nu, asta este, luăm EPO pentru a ne completa deficienţa genetică. Stabilind un nivel maxim de hematii, stabilim de fapt terenul de joc prin reducerea impactului loteriei genetice. Efortul devine apoi mai important decît a avea genele potrivite. Unii spun că a consuma substanţe dopante este "contrar spiritului sportului". Dar oricum este greu acum să faci deosebirea între ce este permis şi ce este interzis. În Turul Franţei, cicliştii pot folosi în timpul nopţii chiar hrană şi hidratare intravenoasă pentru a se reface. Antrenamentul la altitudini înalte este permis, deşi le conferă acelor sportivi, care pot s-o facă, un avantaj faţă de competitorii lor care sînt nevoiţi să se antreneze la nivelul mării. Codul Mondial Antidoping nu mai interzice cofeina. În orice caz, creşterea performanţei - spune Săvulescu - constituie chiar spiritul sportului. Ar trebui să le permitem sportivilor să urmărească acest spirit prin orice mijloace sănătoase. Mai mult chiar, aş spune că sportul nu are un singur "spirit". Oamenii fac sport pentru a socializa, pentru mişcare, pentru a se păstra în formă, pentru a cîştiga bani, pentru a deveni faimoşi, pentru a alunga plictiseala, pentru a-şi găsi parteneri. Pot să încerce să-şi îmbunătăţească performanţele, dar adesea o fac pentru binele lor, pentru a se simţi împliniţi. Participarea populară în sport ar trebui încurajată. Exerciţiul fizic îi face pe oameni nu doar mai sănătoşi, ci şi mai fericiţi. Folosirea substanţelor dopante ar fi de regulă contrară propriilor interese. Eu înot pentru a mă menţine în formă. Mă cronometrez pe o anumită distanţă, pentru a-mi da mie însumi o ţintă şi pentru a mă încuraja să mă antrenez şi mai mult. Sînt încîntat cînd înot repede, dar nu aş mai găsi nici un sens pentru reuşita mea de a-mi fi îmbunătăţit timpul parcurs, dacă această îmbunătăţire vine dintr-o sticluţă. Dar sportul de elită, urmărit de milioane de oameni, dar la care participă doar cîţiva, este diferit. De dragul celebrităţii şi al gloriei, sportivii vor fi tentaţi să-şi rişte sănătatea pe termen lung. Astfel că, deşi sugestia îndrăzneaţă a lui Săvulescu poate reduce consumul de substanţe dopante, nu îi va pune capăt. Problema nu este doar a sportivilor, ci şi a noastră. Ne bucurăm pentru ei. Îi ovaţionăm cînd cîştigă. Şi oricît de strigător la cer ar fi consumul de substanţe dopante, nu încetăm să ne uităm la Turul Franţei. Poate că ar trebui să închidem televizorul şi să ne luăm propriile biciclete. ____________ Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton şi profesor emerit la Universitatea din Melbourne. Printre cărţile sale se numără How Are We to Live? şi Writings on an Ethical Life.

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.