America se întoarce în Irak

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
America se întoarce în Irak jpeg

Decizia preşedintele Barack Obama de a spori numărul trupelor terestre americane din Irak şi de a le plasa în provincia Anbar, preponderent sunnită, a stîrnit numeroase discuţii aprinse. În Statele Unite, dezbaterea publică a pus pe tapet experienţa Vietnamului, unde desfăşurarea tot mai masivă de acţiuni militare a dus la o împotmolire gravă. În lumea arabă, însă, este pusă în discuţie ramificarea politică a deciziei: nu înseamnă înarmarea miliţiilor sunnite că SUA a pierdut speranţa unui Irak unitar? 

Din cauza ameninţării pe care o reprezintă Statul Islamic pentru Irak şi Orientul Mijlociu şi a apariţiei sale într-un moment cînd se pregăteşte maratonul campaniei electorale prezidenţiale din 2016, atenţia acordată implicării politice americane este de înţeles. Dar dacă criza actuală va avea un

– sau măcar unul tolerabil – depinde înainte de toate de ceea ce hotărăsc să facă jucătorii din regiune. 

De cînd a început criza, s-a pus tot mai des întrebarea dacă liderii irakieni şiiţi – mai ales fostul prim-ministru Nouri al-Malik şi succesorul său, Haider al-Abadi – s-au străduit suficient să stabilească un contact cu minoritatea sunnită a ţării. Deşi sunniţii reprezintă doar în jur de 20% din populaţia Irakului, ei joacă un rol extrem de important în determinarea destinului ţării. Secole de-a rîndul au fost un element-cheie al claselor conducătoare din Mesopotamia şi senzaţia lor de a fi legitimi este palpabilă. În plus, în afară de Siria, sunniţii conduc toate ţările arabe, inclusiv cele în care sînt o minoritate (ca, de pildă, Bahrain). 

De fapt, sunniţii beneficiază de o strategie de profunzime („strategic depth“) în tot Orientul Mijlociu arab. Sînt conştienţi de asta, la fel ca şiiţii. Un Irak condus de şiiţi nu va avea aliaţi naturali în Orientul Mijlociu arab. 

Înainte de răsturnarea lui Saddam Hussein condusă de SUA în 2003, caracterul mai curînd secular al Irakului i-a făcut pe mulţi să creadă că ţara era un teren fertil pentru democratizare. Dar atunci cînd structurile politice naţionale – chiar şi cele „malefice“ – sînt demantelate, oamenii nu îmbrăţişează în mod inevitabil democraţia. Irakul post-Saddam a devenit o ţară de politici din ce în ce mai sectare şi destrămarea structurii de putere a sunniţilor a accelerat acest proces. În timp ce şiiţii s-au întors, sunniţii au fugit din ţară. Chiar şi în zilele noastre, sunniţii votează pentru sunniţi, iar şiiţii pentru şiiţi.

Dacă Maliki sau Abadi ar fi Nelson Mandela, ar recunoaşte imperativul unui dialog cu sunniţii şi ar acţiona ca atare, propunîndu-le să participe la viitorul ţării. Acest lucru nu s-a întîmplat în mod firesc, deşi SUA au făcut tot posibilul pentru a încuraja guvernul să adopte această direcţie. 

Oricît de importantă ar fi colaborarea dintre şiiţi şi sunniţi, adevărata problemă în Irak – şi în cea mai mare parte a Orientului Mijlociu – este dacă şi cum se vor confrunta sunniţii cu propriii lor extremişti. Pot ajunge sunniţii din Irak şi din alte ţări să înţeleagă că Statul Islamic reprezintă pentru ei o ameninţare mai mare decît şiiţii? 

Deocamdată, dovezile sînt amestecate. Cînd saudiţii privesc spre regiune, văd cum creşte puterea şiiţilor, pe care mulţi îi consideră o ameninţare existenţială (şi recunosc deschis că nu Israelul reprezintă primejdia). Statul Islamic este şi el un pericol, iar sprijinul Arabiei Saudite în a-l combate este vital. 

Şi atunci ce ar trebui să facă SUA? Numărul candidaţilor la preşedinţie a crescut şi mulţi dintre ei şi-au făcut o datorie zilnică din a critica politica Statelor Unite în Orientul Mijlociu. În realitate, însă, politica adoptată de SUA include deja o mulţime de ingrediente necesare succesului: un dialog regional cu Iranul în completarea discuţiilor nucleare, încurajarea unei coaliţii regionale, care include Arabia Saudită, pentru a lupta împotriva Statului Islamic, eforturi de a face să progreseze reconcilierea în Irak, de a sprijini forţele sale armate şi de a oferi triburilor sunnite un ajutor bazat pe loialitatea faţă de ţară.

Este evident că ar trebui făcut mai mult, mai ales în Siria, unde apelurile de la început de a schimba regimul par acum periculos de naive, din cauza lipsei unui proces politic şi a caracterului multora dintre forţele opoziţiei. Cu toate acestea, în general, SUA abordează multe dintre problemele cele mai importante ale regiunii în mod corect. Problema nu este însă, în primul rînd, una care ţine de abilitatea şi forţa Statelor Unite. Politicile americane nu vor fi niciodată un substitut pentru lipsa capacităţii de a conduce şi a viziunii despre viitor din regiune. 

În ciuda criticii la adresa conducerii şiite din Irak, există vreo încercare a guvernului sunnit din regiune de a stabili un contact? Crede cineva realmente că saudiţii au ajuns să accepte realitatea dominaţiei şiite în Irak şi că sînt gata să dezvolte reţeaua de relaţii pe care doi vecini ar trebui să o făurească într-o proximitate dominată de crime grave? De ce nu a fost iniţiat un dialog religios, care să diminueze puterea de atracţie a ideologiei sectare? Denunţarea şiiţilor ca apostaţi şi păstrarea tăcerii în faţa atacurilor continue asupra locurilor lor sfinte nu a făcut decît să adîncească prăpastia care îi desparte.

În Orientul Mijlociu, duşmanul duşmanului tău este mai mult ca sigur şi duşmanul tău. În confruntarea cu Statul Islamic, facţiunile din Orientul Mijlociu au ocazia rară de a schimba

-ul. Un duşman comun înseamnă o cauză comună, care ar putea deveni piatra de temelie a unui viitor comun. De aceea, această criză este o ocazie pe care regiunea nu-şi poate permite să o piardă.  

Christopher R. Hill, fost secretar de stat adjunct pentru Asia de Est, este decan la Korbel School of International Studies, Universitatea din Denver, şi autor al volumului Outpost.  

© Project Syndicate, 2015 -

traducere de Matei PLEŞU  

1012 21 poza jpg
Despre război și aceiași demoni
O istorie a ororilor în 100 de episoade, Editura Humanitas, 2015.
p 22 WC jpg
Copilul călare pe porc
Tăiatul porcului era evenimentul central al perioadei.
p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finanțează activitățile Bisericii, iar Biserica conferă legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedează jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedează
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia jpeg
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia
„Gafele comunității occidentale în raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se întîmplă astăzi.”
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK
„Putin a avut un anumit obiectiv atunci cînd a început să mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprevăzut.”
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prinși în vîrtejul aceleiași lumi, Eminescu și Caragiale nu sînt, de fapt, în disjuncție, ci într-o continuitate aproape magică.
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim jpeg
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim
În poziția pe care o avem cei mai mulți dintre noi în fața dezbaterii privind construcția Catedralei Mîntuirii Neamului, există multă trăire tipic românească.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii perși recunoșteau trei genuri, sau cel puțin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperită la Hasanlu în nord-vestul Iranului.
Hong Kong – momentul adevărului jpeg
Hong Kong – momentul adevărului
Această cvasi-promisiune de azil politic încîntă auzul unor grupuri de profesioniști din Hong Kong, care promovează ideea unei emigrații colective spre noi „orașe charter” situate în țări mai libere.
China, în căutarea legitimității jpeg
China, în căutarea legitimității
Democrația liberală se confruntă cu o criză de legitimitate – sau, cel puțin, așa ni se spune. Oamenii nu mai au încredere în guvernarea elitelor liberale și tot mai multă lume crede că oferta actuală de democrație este o păcăleală.
Pînă la Praga şi înapoi jpeg
Pînă la Praga şi înapoi
Am trăit multă vreme temerea că voi ajunge într-o situaţie fără ieşire atunci cînd, nevoit să fac pe ghidul turistic prin Bucureşti, nu prea voi avea ce să le arăt oaspeţilor. Străzile congestionate? Clădirile-monument neîngrijite? Casa Poporului?! Mănăstirile asaltate de cerşetori?
Urmările declinului Rusiei png
Urmările declinului Rusiei
Pe măsură ce Europa dezbate dacă să îşi menţină sau nu sancţiunile contra Rusiei, politica de agresiune împotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continuă, fără nici un fel de dezbatere. Deşi Rusia este într-un declin evident, ea reprezintă încă un real pericol pentru stabilitatea internaţională din Europa şi nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documentează mai persuasiv şi agasant cît de alăturea cu drumul e, în faţa provocărilor globale, mare parte din stînga occidentală decît reacţiile disproporţionate iscate de victoria electorală a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad – poveste afgană jpeg
Melancolia lui Fawad – poveste afgană
Văzut din Occident, Afganistanul e un fund de rîpă în care cîţiva smintiţi dau de lucru NATO. Presa occidentală e responsabilă de imaginea foarte precară a Afganistanului – cînd se vorbeşte, e mereu despre atacuri, explozii, militari morţi cu onoare la datorie (întotdeauna ai noştri, nu ai lor) şi eşecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Există o îndelungată şi controversată istorie a extinselor intervenţii militare străine în Orientul Mijlociu şi este de sperat ca decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a purta război contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merită mai mult să fie distrus decît aceşti jihadişti ucigaşi şi prădători.
Taksim şi iluzia modelelor jpeg
Taksim şi iluzia modelelor
Da, poliţia a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, şi în Ankara, protestatarii au fost îndepărtaţi, la fel în Izmir. Da, de fiecare dată cînd protestatarii se adună pe străzi, poliţia intervine rapid. Însă premierul Erdogan şi AKP sînt cei care au pierdut.
Slăbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Slăbiciunile Chinei - argument monetar
Cînd discut despre China, de regulă, impun un exerciţiu socratic. Simulez că sînt de acord cu măreţia statului chinez, după care îmi întreb interlocutorul dacă ştie care este moneda sa. Cu toţii sînt de acord şi explică pe larg cum chinezii îi vor depăşi pe americani, dar puţini sînt capabili să spună numele monedei chinezeşti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste.
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate jpeg
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate
Un nou jucător de anvergură s-a aşezat la masă în Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia „zero probleme cu vecinii“ şi pe rolul NATO, în strînsă legătură cu alianţa uneori tensionată cu Statele Unite, şi-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
Vă propun o poveste cu spaţii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile cînd iese din Mumbai, o fermă modestă la Wadeshwar, un sat de hinduşi la 70 km de metropola uriaşă. Probabil e o casă la ţară cu oleacă de curte. De cum s-a aşezat în sat, preoţii locului au venit să ceară donaţii pentru un templu dedicat lui Shiva.
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară jpeg
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară
Primăvara arabă – sau „trezirea arabă“, cum a mai fost numit` – a declanșat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact așa cum s-a întîmplat cu revoltele de stradă din 2009 în Iran. Acum i-a luat locul o dezamăgire pe măsură, însoțită de discursuri despre democrație, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul şi estul Europei - o regiune complicată -
A şasea ediţie a forumului jurnaliştilor din Europa Centrală şi de Est, desfăşurată la Varşovia sub auspiciile organizaţiei Iniţiativa Central-Europeană, a scos la iveală problemele comune şi difer...

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.