Pînă la Praga şi înapoi

Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
Pînă la Praga şi înapoi jpeg

Am trăit multă vreme temerea că voi ajunge într-o situaţie fără ieşire atunci cînd, nevoit să fac pe ghidul turistic prin Bucureşti, nu prea voi avea ce să le arăt oaspeţilor. Străzile congestionate? Clădirile-monument neîngrijite? Casa Poporului?! Mănăstirile asaltate de cerşetori? Apoi, în ultimii doi ani, m-am mai relaxat: se mai aranja o stradă, se mai renova un muzeu, se mai investea pe ici şi colo în Centrul Vechi. Mi s-a părut că au apărut cîteva schimbări, dar fără să am totuşi şi un alt termen de comparaţie. 

Pînă în această vară, cînd am trecut prin cîteva capitale europene vecine şi temerea mi s-a resetat la loc. Bucureştiul îmi pare acum o provincie turistică a Europei, care a ratat startul competiţiei regionale pentru atragerea vizitatorilor. Şi asta în vreme ce turismul pare să fi luat amploare în zonă, atît prin apariţia unor noi locuri onorabile de vizitat în estul Europei, cît şi prin mărirea numărului de potenţiali turişti, de la cei din fostele ţări-satelit comuniste pînă la ruşi şi chinezi.

De exemplu, la Bratislava poţi bănui în continuare că lipsa banilor lasă la vedere locuri în care nu s-a mai investit de dinainte de 1989, cum ar fi parcul Kral, de lîngă podul cu „farfuria zburătoare“, şi ea o realizare a epocii anterioare. Dar imediat alături, peste Dunăre, slovacii şi-au făcut un centru vechi ca nou, cu aproape toate clădirile şi străzile restaurate şi cu terase şi localuri care colcăie de turişti. Castelul oraşului e încă parţial în renovare, dar asta nu îl scuteşte de asaltul vizitatorilor pe care, mai nou, din bicicletele lor Segway, nu îi mai sperie urcuşul sau distanţele. Comparativ cu monumentalitatea clădirilor din Viena sau Budapesta, aici obiectivele arhitectonice sînt mai modeste, dar fiind bine îngrijite, dau – tocmai prin dimensiunile digerabile – un aer de intimitate pe care nu îl găseşti la celelalte oraşe. 

Budapesta pare să nu fi fost vreodată în postura de a concura turistic cu Bucureştiul, ţinta ei în acest domeniu – şi probabil şi în altele – a fost şi a rămas Viena. Parlamentul e aproape complet renovat, iar domeniul cetăţii Buda, cu biserica Sf. Mathias şi Bastionul Pescarilor, strălucesc de prospeţime. Şi aici turiştii dau năvală, forfotind prin magazine şi pe străzile impecabil pavate. Deşi mă gîndesc că strădania ungurilor de a găsi fonduri pentru dezvoltarea turistică a depăşit un anume prag, pe care nu l-am mai văzut atins în altă parte: în Catedrala Sf. Ştefan nu puteai intra fără să plăteşti taxa de un euro, spre deosebire de Sf. Vitus în Praga sau de Stephansdom în Viena, unde ai totuşi acces gratuit în pronaos. 

Viena este, se pare, cel mai aşezat loc din punct de vedere turistic din rîndul capitalelor est-europene menţionate. La Viena ai impresia că mergi pe străzi ca prin casă. Totul e aranjat şi curat. Nimic nu e în renovare, dar fiecare spaţiu e renovat. Sau mai degrabă menţinut, întreţinut, curăţat imediat după folosire. Spre deosebire de Bratislava sau Budapesta, Viena respiră turism natural, fără preocupare aparentă, ca pe un fapt banal, cotidian. Pînă şi îngemănarea dintre Stephansdom şi magazinul Burberry de peste drum are un aer consacrat şi respectabil.

Dar cel mai aglomerat loc turistic dintr-un astfel de periplu a fost Praga. Nebunie de turişti: dacă, de pildă, te prindea şuvoiul dinspre Piaţa Viaceslav spre centrul vechi, pe Melantrichova, practic nu mai puteai face cale întoarsă. Te luau pe sus cu ei germanii, italienii, ruşii sau chinezii, conduşi de cîte un ghid care le spunea în căşti povestea locului şi ţinea în sus o umbrelă închisă, ca semn de recunoaştere a grupului. La fel şi la Hradcany, pe iconicul pod Carol şi pretutindeni pe străzile înguste din Stare Mesto – oraşul vechi. În aceste zone am auzit toate limbile pămîntului – inclusiv româneşte, desigur – mai puţin ceha. Praga e

, face figura revelaţiei turistice a regiunii de după căderea Zidului Berlinului şi nu pare să dorească să se oprească aici. Şi are şanse să ajungă, înaintea Budapestei, la serenitatea turistică a Vienei. 

Impresia subiectivă de oraşe intens vizitate mi-a fost confirmată apoi de o căutare sumară pe net. Astfel, în 2013, Budapesta a avut 6,9 milioane de turişti străini, Viena şi Praga – 5,8 şi respectiv 5,5 milioane de turişti străini, iar Bratislava – aproape 650 de mii. În acelaşi an, Bucureştiul, oraş de trei ori cît Bratislava şi comparativ ca populaţie cu Viena, Praga şi Budapesta, nu a ajuns la un milion de turişti străini.

Nu ştiu ce ţine Bucureştiul în urmă faţă de aceste capitale în domeniul turismului. Poate fi vorba de o administraţie debilă şi coruptă, nepăsătoare faţă de locuitorii statornici ai oraşului şi cu atît mai mult indiferentă faţă de cei aflaţi în trecere. Poate fi şi arhitectura afectată probabil mai grav de anii comunismului decît cea a Pragăi, Budapestei sau Bratislavei. Sau poate fi senzaţia de îngrămădeală din oraş; cu ocazia aceleiaşi cercetări am găsit că Bucureştiul are cea mai mică suprafaţă dintre aceste capitale, 285 km2, următoarele fiind Viena (414 km2) şi Praga (496 km2). Ce ştiu mai sigur însă acum este că Bucureştiul s-ar califica cu greu într-un tur turistic al capitalelor est-europene. Poate într-unul al capitalelor balcanice, dar asta e de studiat cu o altă ocazie. 

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi. 

Foto: A. Diaconiţă

1012 21 poza jpg
Despre război și aceiași demoni
O istorie a ororilor în 100 de episoade, Editura Humanitas, 2015.
p 22 WC jpg
Copilul călare pe porc
Tăiatul porcului era evenimentul central al perioadei.
p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finanțează activitățile Bisericii, iar Biserica conferă legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedează jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedează
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia jpeg
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia
„Gafele comunității occidentale în raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se întîmplă astăzi.”
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK
„Putin a avut un anumit obiectiv atunci cînd a început să mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprevăzut.”
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prinși în vîrtejul aceleiași lumi, Eminescu și Caragiale nu sînt, de fapt, în disjuncție, ci într-o continuitate aproape magică.
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim jpeg
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim
În poziția pe care o avem cei mai mulți dintre noi în fața dezbaterii privind construcția Catedralei Mîntuirii Neamului, există multă trăire tipic românească.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii perși recunoșteau trei genuri, sau cel puțin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperită la Hasanlu în nord-vestul Iranului.
Hong Kong – momentul adevărului jpeg
Hong Kong – momentul adevărului
Această cvasi-promisiune de azil politic încîntă auzul unor grupuri de profesioniști din Hong Kong, care promovează ideea unei emigrații colective spre noi „orașe charter” situate în țări mai libere.
China, în căutarea legitimității jpeg
China, în căutarea legitimității
Democrația liberală se confruntă cu o criză de legitimitate – sau, cel puțin, așa ni se spune. Oamenii nu mai au încredere în guvernarea elitelor liberale și tot mai multă lume crede că oferta actuală de democrație este o păcăleală.
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia preşedintele Barack Obama de a spori numărul trupelor terestre americane din Irak şi de a le plasa în provincia Anbar, preponderent sunnită, a stîrnit numeroase discuţii aprinse. În Statele Unite, dezbaterea publică a pus pe tapet experienţa Vietnamului, unde desfăşurarea tot mai masivă de acţiuni militare a dus la o împotmolire gravă.
Urmările declinului Rusiei png
Urmările declinului Rusiei
Pe măsură ce Europa dezbate dacă să îşi menţină sau nu sancţiunile contra Rusiei, politica de agresiune împotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continuă, fără nici un fel de dezbatere. Deşi Rusia este într-un declin evident, ea reprezintă încă un real pericol pentru stabilitatea internaţională din Europa şi nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documentează mai persuasiv şi agasant cît de alăturea cu drumul e, în faţa provocărilor globale, mare parte din stînga occidentală decît reacţiile disproporţionate iscate de victoria electorală a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad – poveste afgană jpeg
Melancolia lui Fawad – poveste afgană
Văzut din Occident, Afganistanul e un fund de rîpă în care cîţiva smintiţi dau de lucru NATO. Presa occidentală e responsabilă de imaginea foarte precară a Afganistanului – cînd se vorbeşte, e mereu despre atacuri, explozii, militari morţi cu onoare la datorie (întotdeauna ai noştri, nu ai lor) şi eşecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Există o îndelungată şi controversată istorie a extinselor intervenţii militare străine în Orientul Mijlociu şi este de sperat ca decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a purta război contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merită mai mult să fie distrus decît aceşti jihadişti ucigaşi şi prădători.
Taksim şi iluzia modelelor jpeg
Taksim şi iluzia modelelor
Da, poliţia a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, şi în Ankara, protestatarii au fost îndepărtaţi, la fel în Izmir. Da, de fiecare dată cînd protestatarii se adună pe străzi, poliţia intervine rapid. Însă premierul Erdogan şi AKP sînt cei care au pierdut.
Slăbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Slăbiciunile Chinei - argument monetar
Cînd discut despre China, de regulă, impun un exerciţiu socratic. Simulez că sînt de acord cu măreţia statului chinez, după care îmi întreb interlocutorul dacă ştie care este moneda sa. Cu toţii sînt de acord şi explică pe larg cum chinezii îi vor depăşi pe americani, dar puţini sînt capabili să spună numele monedei chinezeşti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste.
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate jpeg
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate
Un nou jucător de anvergură s-a aşezat la masă în Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia „zero probleme cu vecinii“ şi pe rolul NATO, în strînsă legătură cu alianţa uneori tensionată cu Statele Unite, şi-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
Vă propun o poveste cu spaţii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile cînd iese din Mumbai, o fermă modestă la Wadeshwar, un sat de hinduşi la 70 km de metropola uriaşă. Probabil e o casă la ţară cu oleacă de curte. De cum s-a aşezat în sat, preoţii locului au venit să ceară donaţii pentru un templu dedicat lui Shiva.
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară jpeg
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară
Primăvara arabă – sau „trezirea arabă“, cum a mai fost numit` – a declanșat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact așa cum s-a întîmplat cu revoltele de stradă din 2009 în Iran. Acum i-a luat locul o dezamăgire pe măsură, însoțită de discursuri despre democrație, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul şi estul Europei - o regiune complicată -
A şasea ediţie a forumului jurnaliştilor din Europa Centrală şi de Est, desfăşurată la Varşovia sub auspiciile organizaţiei Iniţiativa Central-Europeană, a scos la iveală problemele comune şi difer...

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.