Pasionaţii de pe Dîmboviţa

Ionela GAVRILIU
Publicat în Dilema Veche nr. 89 din 29 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În aerul greu al zilei de august, pescarul stă concentrat pe malul Dîmboviţei, la doi paşi de Podul Grozăveşti. "Ion Cîmpeanu, fost economist, pensionar umilit şi pescar amator" - se prezintă bărbatul de vreo 60 de ani de pe malul gîrlei, îmbrăcat cu pantaloni la dungă asortaţi cu bluza cafenie. El face parte din acea categorie de pescari pe care nu o să-i găseşti pe vreun forum specializat, nu o să-i vezi înscrişi în asociaţii de profil. De la ei nu o să auzi poveşti fantastice cu peşti uriaşi care rup lanseta, cel mult despre caraşi de două kile sau "trecuţi de palmă", cum zic pescarii. Stă pe un scăunel pliant şi priveşte atent cele două undiţe. Supărarea domnului Ion n-are margini, căci îi e din ce în ce mai greu să-şi împace pasiunea din tinereţe. Pentru că la bălţile la care mai mergea în timpul liber, acum 15 ani, taxa ajunge astăzi şi la 30 de milioane pe an, pe care cum să le plătească din pensia de 3 milione jumate?; pentru că nu mai există transport preorăşenesc pe care avea abonament, acum microbuzele pînă la barajul Mihăileşti, de exemplu, i-ar seca buzunarul cu 120.000 săptămînal; pentru că acum îi tulbură apele "urîtăniile aste" - zice supărat arătînd doi copii ai străzii care se bălăceau chiar între cîrligele lui. Domnul Ion vine din Şoseaua Giurgiului la pescuit pe malul Dîmboviţei, de cîte ori îl lasă boala şi treburile casei: "Uneori şi de trei ori pe săptămînă, iar nevasta nu se supără, baiul e că nu-i duc peşte de ajuns" - glumeşte cu amărăciune bătrînul. Azi nu a prins mare lucru, cinci peştişori cărora le va da drumul la plecare că nici de-o saramură nu-i ajung. Altădată putea să suplinească două-trei mese cu peştele prins prin bălţile de la marginea Bucureştiului, acum aşteaptă sărbătorile să vadă carne sau peşte pe masă. Nu pregetă să le tragă nişte înjurături "capitaliştilor nenorociţi", "jigodiilor" care l-au privat de această plăcere la bătrîneţe, cumpărînd apele şi cerînd preţuri uluitoare pentru o zi de pescuit: "Atîta bucurie aveam şi eu ca pensionar." Dacă ar avea bani suficienţi, nea Ion ar pleca pe Dunăre, în Deltă. Acolo n-ar mai avea de îndurat zgomotul maşinilor, praful, mitocănia; pînă şi pişcăturile ţînţarilor le-ar suporta fericit. Lostriţa de Dîmboviţa Nea Marian aşteaptă şi el lîngă lansete, la 100 m mai încolo, o pradă de soi. E echipat pentru pescuit cum se cuvine: pălărie de paie, vestă, rucsac cu scule, scăunel. Plus, răbdare şi tutun. De mic i se trage patima asta: "Mergeam cu tata pe Străuleşti, pe Colentina şi prindeam peşte, nu glumă". Zice că în Dîmboviţa se prind băloşi, caraşi, roşioară, lostriţă. Cum adică? "Ei, nu chiar lostriţă, i se spune regină pe aici şi se mai agaţă din cînd în cînd." Ieri a fost o zi bună, două kilograme de roşioară plus ceva săbioare. Noaptea nu dă la peşte că îi e frică de aurolaci, a auzit de pescari bătuţi cărora li s-au furat şi sculele, pe-aici. La iarnă se gîndeşte cu groază, căci nu mai dă la copcă de cînd a crăpat gheaţa sub picioarele lui şi a văzut cum un alt pescar a dispărut sub apă chiar lîngă el. "L-au găsit primăvara la dig" - spune nea Marian. Firul zvîcneşte scurt, după care rămîne încremenit. Pescarul smuceşte expert şi învîrte mulineta pînă iese la suprafaţă un peşte galben pe burtă, de vreo 12 cm. Îi scoate cîrligul cu o pensetă, căci s-a prins rău, şi azvîrle prada în punga cu încă vreo cinci peşti pestriţi: roşioare, bibani - îi arată pe fiecare. Pentru o clipă, pentru nea Marian, blocurile s-au transformat în tufişuri sălbatice, maşinile - în vietăţi nedomesticite şi asfaltul topit în mlaştina Deltei - paradisul pescarilor exilaţi la oraş. De la vioară la undiţă "Din două motive pescuiesc: de distracţie şi ca să umplu timpul" - spune graseiat pescarul cu mustăcioară de lîngă cascada din amonte de Podul Grozăveşti. Are mîini fine şi o dibăcie rară în felul de a mînui undiţa, aşa că în răstimp de douăzeci de minute a prins trei roşioare răsărite. Dobrescu este profesor de vioară la Conservator şi pescuieşte de patruzeci şi cinci de ani în apele tulburi ale Dîmboviţei. "Nu prind peşte de foame" - clarifică de la început şi completează că nu ai cum să te pui cu această pasiune care nu se învaţă şi nu se predă, nici vorbă să forţezi pe cineva să o descopere dacă n-are chemare. "Vioara şi pescuitul nu se împacă în nici un fel, fiecare cu treaba ei" - precizează, trăgîndu-şi şapca de camuflaj pe ochi, să nu-l bată soarele. Ca dovadă, în timpul Festivalului "George Enescu" nu va mai călca pe malul Dîmboviţei din lipsă de timp. Şi pentru că atunci trebuie să se dedice celeilalte pasiuni ale sale - vioara. Filosofia pescuitului citadin Noua generaţie de pescari de Dîmboviţa e şi ea pusă la punct cu filosofia pescarului: "Nu contează prinsu', important e să vezi pluta aia că se mişcă. Pescuitul e o evadare" - zice Nicolae Voicilă, un tînăr de vreo 35 de ani, pregătit, la rîndul său, cum se cuvine pentru pescuit. E încîntat că poate veni aici în natură, liniştit, să pescuiască. Care natură, ce linişte? Dar maşinile, fumul, zgomotul? Nu-l deranjează, are ochii pironiţi mai tot timpul în apa verzuie, la capătul undiţei. Evadează. Nicolae povesteşte înflăcărat că pescuitul pe Dîmboviţa îşi are rostul lui. Pe la prînz, de exemplu, nu prea se prinde nimic, la fel şi dacă scade apa cînd "se umblă la baraj". În zonele diferite ale Splaiului se prind peşti diferiţi şi în cantităţi diferite. Avantajul e că găseşti tot anul ceva de prins. Voicilă a ales să pescuiască mai aproape de Regie, căci e lîngă staţia de tramvai şi ajunge numaidecît acasă. Dacă e legală sau nu problema? "De cînd pescuiesc aici, n-am văzut pe nimeni, poliţist adică, să zică ŤNu mai pescuiţi!», că nu mai pescuiam. Dar aşa..." - ridică din umeri satisfăcut. De mîncat, mănîncă peştele prins, căci se bazează pe un silogism imbatabil: dacă era poluare sau vreo substanţă dubioasă, mureau toţi peştii şi nu mai avea ce să prindă, deci nici ce să mănînce: "Ei (n.n. - peştii) ştiu cel mai bine dacă e apa curată sau nu" - rîde cu ochii ţintă la pluta neclintită. Dacă ar fi să aleagă între a se bucura de beneficiile unui calculator nou-nouţ pentru a se relaxa şi a merge la pescuit, Nicolae nici nu stă pe gînduri: "Tot la pescuit, dom'le. E o plăcere". Dedicaţie: Acest text a fost scris înainte ca ploile să umfle Dîmboviţa şi lacurile Capitalei, cînd pescarii abia aşteptau sîmbăta şi duminica pentru a-şi întinde undiţele peste apele uleioase ale oraşului. Îi aştept să răsară iar ca ciupercile după ploaie.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.