Poveste de dragoste cu voci de radio

Publicat în Dilema Veche nr. 621 din 14-20 ianuarie 2016
Poveste de dragoste cu voci de radio jpeg

Aşteptam ritualul de sîmbătă seara cîte o săptămînă întreagă. Anii ’90 se apropiau de mijloc, iar eu tocmai intrasem la liceu. Discoteca în blue jeans se trasmitea în eter pe Programul III, adică Radio România Tineret, şi ţinea toată noaptea de sîmbătă spre duminică. Vorbim despre o perioadă în care revistele cu celebrităţi abia începuseră să apară. În orăşelul meu de provincie ajungeau destul de greu. Nici cablu TV nu aveam încă. Muzica o ascultam la radio, fără să asociem toate vocile cu chipuri de artişti. Melodiile care ne plăceau ni le înregistram singuri, cu un casetofon care să permită acest lucru, atenţi fiind ca ele să nu fie întrerupte de intervenţiile prezentatorilor. Să fie cap‑coa­dă, altfel spus.

În fiecare sîmbătă seara, camera mea se umplea de voci şi de viaţă. Recunoşteam oamenii de radio de la primele cuvinte rostite. Îmi mai amintesc încă timbrul lui Sorin Caracseghi. Şi pe al lui Florin Helmis. În jurul emisiunii se crease o adevărată comunitate de ascultători care intrau în direct, dialogurile erau amuzante şi fireşti, se rîdea mult şi se asculta muzică bună.

Piesele din lista lor erau extrem de variate, pentru toate gusturile. De acolo am aflat pentru prima dată despre Sheryl Crow. O oră din noapte, cred că de la 3 la 4, se difuza un album întreg, iar prin ’94 am ascultat şi albumul ei de debut, Tuesday Night Music Club. Melodii cum erau „Run Baby Run“ sau „Leaving Las Vegas“, cîntate cu vocea ei inconfundabilă, insinuantă şi ameţitoare ca vinul, îţi curgeau prin vene direct către inimă.

Aerosmith tocmai scoseseră cel mai bine vîndut album al lor, Get a Grip, iar Bon Jovi, cel mai de succes single, „Always“. Despre faptul că Jon Bon Jovi a renunţat la plete spre finele lui 1992, cînd a apărut albumul Keep the Faith, s-a glumit şi votat pro şi contra vreme lungă. „Ştirea“ se pare că ajunsese şi la CNN. Tot la Discotecă am ascultat în premieră melodiile în limba franceză ale lui Céline Dion şi vestea că, pe 31 martie 1995, cîntăreaţa Selena, difuzată destul de des, fusese ucisă, la nici 24 de ani, de preşedinta fan-clubului ei.

N-am reuşit să prind liberă linia telefonică pentru dedicaţii niciodată, deşi am încercat de nenumărate ori. Unii însă intrau mereu şi erau de-ai casei. Dedicaţiile erau în general pentru prezentatori, pentru ascultători şi pentru „fetele singure“. Alţii erau întrebaţi ce fac la acea oră, de ce nu sînt în oraş la petreceri. Alţii sunau de la chefurile la care dansau pe muzica din emisiune. O doamnă fericită că a intrat în direct pentru prima dată povestea cum ascultă Discoteca în timp ce urmăreşte două filme în paralel, la televizor. „Aveţi telecomandă?“, a întreba­t-o prezentatorul. „Nu, n-am.“ „Păi, şi cum faceţi?“ „Cobor din pat şi schimb postul de la buton din cînd în cînd.“

radio1 1 jpg jpeg

Într-o anumită perioadă a iernii, începeau dedicaţiile pentru „cei care vor merge la Bîlea“. La Bîlea se întîlneau realizatorii de programe de la România Tineret cu fanii din toată ţara. Era cu poveşti, veselie şi petrecere mare. Şi, totodată, un important motiv de dispută între mine şi mama, care nu mă lăsa să particip. În opinia ei, un copil de 14-15 ani nu avea ce căuta acolo. Aşa că abia aşteptam să mai cresc şi să-i pot cunoaşte în carne şi oase pe posesorii vocilor mele preferate. Să ajung la Bîlea.

Serbările Estivale ale Zăpezii, eveniment care continuă pînă în ziua de azi, au avut prima ediţie în 1995, la Bîlea Lac, şi se trag tot din întîlnirile cu ascultătorii. Dat fiind că la Bîlea sezonul de schi se încheia cel mai tîrziu şi, de multe ori, stratul de zăpadă era considerabil de gros la început de vară, s-a încercat şi s-a reuşit o îmbinare între potenţialul turistic şi sportiv al zonei cu muzica şi distracţia, asigurate de Discotecă şi de fanii ei.

Multă vreme după întîlnire, la radio se pomenea despre Bîlea, se făceau comparaţii cu ediţiile trecute, se lăsa cu porecle, novicii îşi povesteau impresiile. Un ascultător se rătăcise o zi întreagă, pe jos, prin zăpadă, pînă să se întîlnească cu alţii care, printr-o coincidenţă, mergeau tot acolo şi l-au salvat. O fată cam de vîrsta mea a sunat într-o noapte şi a povestit cu cîtă bucurie le spunea tuturor celor care o întrebau: „De ziua mea am primit… Bîlea. Cadoul ideal“.

Dedicaţiile veneau şi sub formă de scrisori, sute de scrisori săptămînal. Unele erau citite şi triate. Alteori, prezentatorii se scuzau că nu au avut timp să le deschidă pe toate şi că-i vor căuta între paginile lor în direct pe destinatarii melodiilor. Piesele erau uneori pregătite, alteori se negociau, cel care cerea o melodie anume trebuia să explice de ce este atît de importantă sau ce amintire îl leagă de ea. Era încurajate destăinuirile personale, luatul peste picior era la loc de cinste, iar rîsul, la ordinea zilei.

Cîţiva colaboratori erau încă studenţi. În sesiune, colegii lor de la radio îi sunau în timpul emisiunii să vadă dacă învaţă sau dorm, să verifice ce note au luat şi să le dedice melodii cu mesaj. Să fii student în Bucureşti şi să ai privilegiul să împarţi atmosfera de sîmbătă seara cu aceşti oameni era ţelul meu de atunci. Iar cel mai mare vis, să fiu cea care deschide sutele de scrisori venite de la fani, pentru a le citi dedicaţiile.

Prima ediţie a Discotecii în blue jeans a fost în iunie 1992. Ultima, prin ’96-’97, aproape simultan cu plecarea mea de acasă, la facultate. Casetele, cu benzile lor lipite cu ojă de unghii şi derulate cu creionul, cedau încet-încet locul CD-urilor. S-au înmulţit în timp şi posturile de radio, şi emisiunile de muzică. Nu ştiu dacă vreuna dintre ele a mai reuşit să creeze o comunitate precum cea a „ascultătorilor în blue jeans“, sau să nu aibă timp să trieze sutele de dedicaţii scrise cu pixul pe hîrtie, sau să ţină oamenii în casă sîmbătă noaptea, făcîndu-i să se uite la filme cu sonorul oprit. Accesul la muzică a devenit în zilele noastre atît de facil, încît puţină lume îşi mai aminteşte cum era să aştepţi ore în şir să asculţi la radio melodia preferată sau cît de rapid puteai să fii în a apăsa butonul REC.

Din noiembrie 2004, Radio România Tineret a devenit, sub îndrumarea lui Florian Pittiş, Radio3Net, primul canal public emiţînd exclusiv pe Internet. După trecerea în nefiinţă a fondatorului său, postul de radio i-a preluat numele.

N-am ajuns în Bucureşti suficient de repede cît să cunosc vocile de radio de altădată. Cele în jurul cărora îmi construisem, în anii adolescenţei, un ritual de sîmbătă seara, cînd camera mea se umplea de viaţă. Părinţii mei mai păstrează însă o cutie mare, plină cu casete înregistrate de mine, din Discotecă. Chiar şi primul meu casetofon cu buton REC, primit prin 1993.

Înclin să cred că anul ăsta mama m-ar lăsa să merg la Bîlea.

Foto: Emilian Chirilă

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.