Amestecul

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Amestecul jpeg

În fiecare dimineaţă, la micul dejun, casa scării unui bloc din Coreea miroase, cald, a cină încălzită în cutii de plastic, ca într-un avion de cursă lungă. E un miros nenegociabil, care uneşte toate etajele. Dimineţile coreene sînt atît de liniştite, iar pereţii blocurilor îndeajuns de subţiri, încît poţi să auzi cum sfîrîie în tigaie, din toată personalitatea sa de mirodenie tare, kimchi-ul, varza fermentată.

Pentru o naţiune vocală, coreenii îşi încep foarte tăcut dimineţile. Din cînd în cînd, tăcerea e punctată de tocurile foarte elegantelor doamne coreene – care par toate, la prima oră, însoţitoare de bord, eşarfe, zîmbet politicos, parfumuri & all –, de silenţiosul uns al uşilor lifturilor, ori de vreun reglat greu de salivă, un ritual zilnic de care bărbaţi coreeni pare să nu se dezică, mai ales dimineaţa. De la etajul 15 al blocului din munte, acestui miniritual matinal i se adăuga – în toţi cei patru ani cît am locuit în afara rezidenţei universitare – curgerea calmă, printre rocile artificiale şi arbuştii rotunjiţi, fără nici un ton discordant, fără nici un claxon, a maşinilor Hyundai din parcarea subterană a fiecărui imobil, către poarta minicartierului. Nici măcar microbuzele diverselor şcoli care vin, punctual, să îi ridice pe cei din clasele primare, nu se disting sonor prin nimic. Îmbrăcaţi în uniforme albastre, purtînd chipiu şi mănuşi albe, gardienii bătrîni şi simpatici de la poartă – personaje-cheie ale urbanismului coreean contemporan – salută militar fiecare maşină, gratulîndu-le stoica disciplină.

Liniştea aceasta se scurge apoi în birouri şi în profesionalismul grav al lucrătorului est-asiatic. Abia la prînz, lucrurile se mai animă. Rînduri-rînduri, se îndreaptă către cantinele zgîrie-norilor corporatişti, ori, dacă vor să evite măcar în ora liberă privirea iscoditoare a competiţiei de birou, spre neumăratele restaurante specializate pe cîte un fel principal de mîncare, care populează străzile înguste şi ascunse de pe lîngă fiecare mare centru urban.  

Principiul fundamental al bucătăriei coreene este amestecul. Hansik, denumirea generică a bucătăriei coreene, presupune că o masă tipică e una care are în centru orezul fiert, din care este ulterior evaporată orice urmă de apă, astfel încît să poată fi combinat cu toate felurile de legume crude, fierte, fermentate, fructe de mare, seminţe ori frunze, aşezate solar în jurul orezului, unite prin sosuri. E o bucătărie cu personalitate tip pumn în mănuşă de catifea. Ai senzaţia că, fiind bazată pe nenumărate feluri legumicole, e o bucătărie slabă, defetistă. Spre deosebire de chinezi şi japonezi, unde gustul este hiperindividualizat de la primul bol, coreenii preferă fusion-ul, iar felul coreean prin excelenţă este, cred, bibimbap-ul, orezul în care se amestecă rafinat toate cele sus-menţionate. La masă, coreenilor le place să amestece mai mult decît să taie (folosesc mai rar cuţitul pentru aceasta, fiind înlocuit cu foarfeca). Să amestece, mai mult decît să înţepe (beţigaşele care înţeapă mîncarea ori care sînt lăsate cu vîrful în jos în farfurie sînt considerate un semn al impoliteţii crase, vechi semn şamanic al morţii). Amestecă meticulos, ca nişte băbuţe la clacă, pînă cînd şi ultimul bob este uns corespunzător cu sos şi îmbibat de cea mai fină nuanţă a unei frunze. Înmoaie amestecul cu supe: guk (supă zemoasă), tang (supă groasă), jjigae (un fel de stew, mai degrabă tocană). Supa est-asiatică hardcore e cea din sînge închegat, din sînge de bou – haejjanguk, în coreeană. Străinilor le este recomandată, turistic, dar şi pentru că nu au încredere într-un atare rafinament al răbdării, să încerce galbi ori bulgoggi, un grătar şi o supă din carne de vită cu gust plin, îndulcită cu zahăr. O oroare şi o făcătură. Fiind o fundamentală (ex-)societate agricolă, vita era, din raţiuni imediat utilitariste, necomestibilă. Cînd au început să o consume, coreenii au trecut în faza de tigru asiatic a societăţii. Poate şi de aceea acordurile economice cu America, FTA, mai ales pe marginea importului cărnii de vită, stîrnesc cele mai aprige dispute în rîndul tinerilor de stînga locali, iar carnea de vacă din provincia Jeolla e cea mai scumpă. „De ce?“ îl întrebi pe primul coreean. „Pentru că acolo iarba este de calitate superioară!“ ţi se răspunde – „iarba verde de acasă“.

Cînd se duc la o întîlnire la cină, tinerii coreeni nu obişnuiesc să întrebe, monden, despre zodia partenerului. O altfel de compatibilitate îi interesează: cea dintre grupele sanguine. Este 0 compatibil cu A? Dar B nu e oare prea ambivalent pentru o relaţie de lungă durată? Cum ne amestecăm? Întrebarea e cu mult peste o mondenitate urbană, căci, odată măritată, soţia trece cu arme şi bagaje în arborele genealogic al soţului. Deşi îşi păstrează numele de fată, amestecul e complet şi sigilat lingvistic prin aşezarea în categoria de noră care locuieşte amestecat cu cel puţin două generaţii din familia soţului, uneori în acelaşi apartament. Iubind atît de mult amestecul, coreenii au totuşi o disponibilitate destul de redusă pentru sîngele alogen. E prea neliniştitor.  

Cert este că iubesc sîngele, dar nu au găsit încă o formulă să-şi exporte cu profit pasiunea. Au găsit o nişă pentru această realitate, culturală, prin învelişul horror-bloody al cinematografiei lor recente. Importul ar mai fi avut de aşteptat, poate, dacă femeia din societatea contemporană coreeană şi, mai ales, educaţia copiilor ei în America, nu ar fi pus, la timp, mîna pe volan. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.