Cu ocazia Academiei de Toamnă "Europa Artium" (ajunsă la ediţia a şasea), la Universitatea de Artă şi Design din Cluj, profesori, teoreticieni ai artei, filozofi şi jurnalişti culturali au problematizat, timp de patru zile, relaţia fragilă pe care arta o are cu societatea, cu politicul, precum şi mutaţiile petrecute la nivelul obiectului artistic. Au fost invitaţi Markus Lüpertz, Walter Smerling şi Chantal de Smet, iar în ziua dedicată "întîlnirilor europene", organizată în colaborare cu Centrul Cultural Francez, pe lîngă filozofi şi profesori ai Universităţii "Babeş-Bolyai", au fost invitaţi şi profesori, filozofi şi artişti din Franţa.Markus Lüpertz este rectorul Academiei de Artă din Düsseldorf, una dintre cele mai prestigioase şcoli de artă din Europa. Cunoscutul artist Joseph Beuys (ale cărui uimitoare lucrări ne-au arătat, pe viu, că plastica e un proces evolutiv, continuu, nicidecum static, aşa cum este adesea perceput de către societate) a fost student al acestei academii, iar acum este şi profesor. Ascultînd discursul lui Lüpertz de la "Europa Artium", devine evidentă influenţa lui Beuys. Artistul nu provoacă - ne spune Lüpertz -, el nu luptă cu societatea, ci e singurul care o pune în valoare, o activează, ne arată cît de inteligentă este. Fără artişti, societatea ar dispărea, nu ar mai fi vizibilă. "Artiştii sînt îngeri" - adaugă Lüpertz -, ei sînt ochiul societăţii, iar ca societatea să existe, trebuie să-i accepte. Iar "acceptarea este dragostea", aceeaşi dragoste pe care Beuys o considera "punctul-sursă al fluxului vital", sursă de căldură socială, modelatoare a obiectului artistic.La "Europa Artium" am făcut cu toţii şcoală, în forţă, intensiv, alături de studenţii şi profesorii facultăţii clujene. În fiecare zi a avut loc cel puţin un vernisaj: expoziţia profesorilor, la Muzeul de Artă din Cluj, care a adunat lucrări eterogene, de la pînzele suprasolicitate ale lui Victor Ciato la sculpturile lui Radu Moraru şi la fragilitatea "Bucăţii de cer" a lui Alexandru Păsat. Studenţii s-au "arătat" şi ei, într-o expoziţie de pictură şi o prezentare de modă. Mi-au plăcut, în mod special, picturile Ioanei Popa, ale Anei Maria Iacob şi ale lui Istvan Betuker. Galeria Anaid din Bucureşti a venit la Galeria Ataş din Cluj cu "Delirium Tremens", curatoriată de Diana Dochia. Psihedelice sînt fotografiile semnate Harem6, lucrările lui Andras Szabo, picturile lui Alexandru Rădvan, desenul şi baloanele închise ale lui Tara. Artiştii Şcolii de Pictură de la Cluj au deschis noua Galerie Preview într-o expoziţie care trasează liniile unei şcoli: tonuri calde, culori şi fiinţe discrete, deseori fără chipuri, titluri dure, provocatoare. Sînt pînze lipsite de violenţa culorii (cu excepţia miniaturilor Oanei Fărcaş), care trec voit discret prin faţa ochilor, dar care, în acelaşi timp, alarmează. Este vorba de lucrările lui Ioan Sbârciu, Mircea Suciu, Kudor Duka Istvan, Marius Bercea, Victor Răcătău.Ca o concluzie, presa ar trebui să redea legătura artei actuale cu societatea, incluzînd-o. Despre rolul jurnalistului cultural şi despre investiţiile în capitalul cultural s-a vorbit la masa rotundă din ultima zi. Vernisajul expoziţiei "H’artcore" - nerecomandată persoanelor sub 18 ani - a Galeriei H’art din Bucureşti a încheiat cele patru zile de Academie. Artişti: Roman Tolici, Gili Mocanu, Mircea Suciu şi Dumitru Gorzo. E desuet să vorbim de pornografie în lucrările lor. Acceptarea e cuvîntul-cheie.