Bucurii dinspre arhitectură

Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Bucurii dinspre arhitectură jpeg

După cîteva zile, am închis ochii şi am început să mă întreb: oare atît de copleşitoare vor fi ajuns răul şi urîciunile ce ne înconjoară încît cea mai infimă rază de frumuseţe să-ţi declanşeze o adevărată jubilaţie senzorială? Sau înnebunesc eu, încet dar sigur, reacţionînd total disproporţionat la vederea unor împliniri cît se poate de fireşti, a unor restabiliri de armonii de-o simplitate absolută şi care, totuşi, mă răvăşesc pînă aproape de delir? Cîteva biete adieri de primăvară, ciripitul mierloilor dimineaţa, trei zile în care, haihuind pe dealuri, nu m-am uitat la ştirile TV, zvonul privind reconstruirea unor bisericuţe de lemn din nordul Olteniei, sau vestea că România este anul acesta „ţară invitată“, adică personaj principal, la tîrgurile de carte de la Praga şi Torino, iar în 2013 la Göteborg şi (poate) Paris, aproape că mă fac să ţopăi mental! Orice fărîmă de bine, oricît de neînsemnată ar fi, se megaloscopează frenetic, în perfectă antinomie cu hiperexcitaţia caragialiană din Grand Hôtel „Victoria Română“. Te surprinzi (cu spaimă) că simţi normal tocmai fiindcă vezi lucruri cuminţi şi frumoase. Subliniez: ceea ce mai mult te sperie, decît să te aline!

Dar să vin la cestiune. În numai zece zile mi-au aterizat pe masă mai multe albume din zona patrimoniului arhitectural naţional, impresionante nu doar estetic – prin „veşmintele“ somptuoase, frumuseţea fotografiilor şi calitatea reproducerilor –, dar mai ales omeneşte (şi româneşte): prin cantitatea de speranţă cu care te încarcă. Poate că, totuşi, nu „vom fi murit demult“, după convingerea tremurată a poetului. Poate că încă mai e posibil de salvat ceva din măcelărirea Bucureştilor, din ruinele castelelor, ale conacelor şi caselor boiereşti de pe tot cuprinsul ţării, restaurînd forme istorice şi adevăruri originare, reinstaurînd bogăţia simplităţii armonioase. Poate că – văzînd atîtea recuperări, refaceri şi reîncoronări în universul arhitectural – îmbogăţiţii tranziţiei româneşti vor „sesiza trendul“ şi i se vor livra cu efervescentă voinţă mimetică. Poate vor accepta să construiască recuperînd brâncovenismul şi nobila svelteţe a stilului neoromânesc. Să-şi ridice locuinţe de vară în genul culelor olteneşti ori al caselor gorjene. Să prefere lemnul, stuful, şiţa şi piatra de rîu, în locul cimentului, fierului şi aluminiului. Şi să investească în refacerea bisericuţelor seculare mult mai mult decît în huidumele de beton cu acoperiş de tablă numite totuşi biserici, cu toate că nu prea au de-a face cu duhul şi smerenia, ci mai degrabă cu nişte săli de aşteptare, buncăre sau popote de garnizoană.

15re se intitulează, uşor misterios, însumarea sutelor de fotografii, care de care mai magnetizante, prin care Ordinul Arhitecţilor Români prezintă 15 cazuri de „reabilitare, recuperare, restaurare, reconversii, renovări, revitalizări“: conacul Apafi din Mălâncrav, casa Max din Sibiu, bastionul Theresia din Timişoara şi cel al Postăvarilor din Braşov, conacul Bellu din Urlaţi (care mi-a umplut o noapte de vise feerice; arhitecţi Daniel şi Călin Hoinărescu, inginer structurist Sandor Zoltan, istorici Irina şi Eugen Paveleţ, artişti restauratori Graţiela şi Nicolae Stoian, arh. Matei Stoian), case tradiţionale sau de vacanţă din Zăbala, Micloşoara şi Copşa Mare, Turnul Croitorilor din Cluj, o reşedinţă regală din Valea Zălanului (sublim îndatorată Prinţului Charles al Marii Britanii, ca şi, desigur, arh. Silvia Demeter-Lowe), vila Dobruşa din Drăgăşani, castelul Haller din Ogra ş.a. Arhitecturi văzute prin intermediul revistei Igloo, texte de Reka Ţugui şi Viorica Buică (versiunea engleză de Smaranda Nicolau), fotografii de Şerban Bonciocat şi Cosmin Dragomir. E ceva aproape de leşin, vă rog să mă credeţi. Un album care, fie şi la simpla răsfoire, te umple alternativ de durere şi plăcere, de furie şi admiraţie, urlete de neputinţă şi oftat extatic. Apropo de Igloo, le-aş recomanda comanditarilor, dezvoltatorilor imobiliari şi arhitecţilor noştri să ia aminte în regim de urgenţă din nr. 123, martie 2012, al acestei impunătoare reviste, la „Dosarul“ realizat de Viorica Buică. Trei exemple de restaurare şi reconversie. Două din Italia (fortăreaţa Franzensfeste, cea mai mare fortificaţie din regiunea Alpilor, şi hotelul „difuz“ Sextantio, arhitecturat în grotele Materei, regiunea Basilicata) şi unul din Ljubljana (trei corpuri de clădire în stil baroc, delimitînd o frumoasă curte interioară, transformate, din birouri, în locuinţe).

Tot Ordinul Arhitecţilor, împreună cu Uniunea Arhitecţilor din România şi AFCN (plus firma Lafarge), finanţează o impresionantă monografie a castelului Peleş ca „expresie a fenomenului istorist de influenţă germană“. Autor: Ruxandra Beldiman, la Editura Simetria. Lucrare solidă de doctorat, aptă să satisfacă şi spiritul geometric şi pe cel de fineţe. Sînt prezentaţi arhitecţii (Wilhelm von Doderer, Johannes Schultz von Strassnitzky, Lecomte du Noüi, Carel Liman), se face istoricul exegezei subiectului (Jakov von Falke, Paul Lindenberg, Léo Bachelin, Al. Tzigara-Samurcaş, Grigore Ionescu ş.a.), ni se descrie constelaţia comparatistă (castelele Stolzenfels, Babelsberg, Neuchwenstein, plus alte reşedinţe în stil istorist: Castelul Osborne din Insula Wight, Palácio da Pena din Portugalia, Castelo di Miramare (Trieste) şi Euxinograd-ul lui Ferdinand al Bulgariei). De bună seamă că figura centrală este regele Carol I, prezent aici inclusiv în calitate de connaisseur şi colecţionar de artă.

Întîmplarea fericită face ca studiul Ruxandrei Beldiman să iasă pe piaţă concomitent cu noua ispravă a lui Sorin Cristea, cercetătorul care ne-a înzestrat în 2005 cu Corespondenţa privată a Regelui Carol I şi în 2007 cu (teza de doctorat) Carol I şi politica României (1878-1912). De această dată, tot la Editura Paideia, Sorin Cristescu publică Scrisorile Regelui Carol I din arhiva de la Sigmaringen. 1878-1905. Este vorba de 297 de scrisori inedite, majoritatea către Leopold von Hohenzollern (1835-1905), fratele mai mare al regelui, general în armata germană şi vrednic achizitor de opere de artă pentru fratele respectuos de la Peleş. Texte interesînd deopotrivă istoria, politica parlamentară şi de partid, ca şi diplomaţia românească, dar şi întîmplări, şi observaţii picante pentru istoria mică şi evoluţia mentalităţilor valahe. „Afacerea amoroasă“ dintre Elencuţa Văcărescu şi prinţul Ferdinand, infidelităţile reginei Maria (aici numai Boris Vladimirovici şi Zizi Cantacuzino), dar şi micuţa revanşă a lui Nando cu soţia colonelului Prezan. Supărătoarea (pentru rege) dependenţă a reginei Elisabeta de şedinţele de spiritism şi influenţa doamnelor de onoare. Febleţea lui Carol pentru Mitiţă Sturdza şi Brătieni (foarte mefient faţă de Take Ionescu), obsesia „mizerabilelor intrigi ruseşti“ şi a „nihilismului ruso-bulgar“ bolşevizant, cu sau fără filiera ruso-franceză (Blaramberg – Vernescu & Co). Învolburările celebrului punct 7 al Congresului de la Berlin cu naturalizarea evreilor şi amendarea sistematică a politicii maghiare „pe cont propriu“, adică neobedientă de Viena, în privinţa relaţiilor cu România. O Românie văzută de Carol I ca fiind „cel mai mare obstacol în calea realizării planurilor ruseşti în Peninsula Balcanică“. În ce-i priveşte pe români, ei sînt catalogaţi drept „un popor cu sîngele fierbinte, a cărui nerăbdare nu este uşor de strunit“.

Iar m-am luat cu vorba de mi s-a dus spaţiul. Urmează pledoaria asociaţiei Pro Patrimoniu intitulată Cui i-e frică de cartierul Matache?.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.