De suvenir-survenire

Raluca BEM NEAMU
Publicat în Dilema Veche nr. 296 din 15 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fluture din pluş care se transformă într-un cap de bufniţă, libelulă-broşă din sîrmă subţire, portofel în formă de elefant, tăbliţă magnetică pe care se aşază oscioare de dinozaur, bentiţe de păr cu modele de flori de mină sau cu coarne de dinozaur, cutie de bijuterii vitraliu, trusă arheologică, trusa micului explorator, perne decorative cu sărbători, semne de carte la metru, buzunare pentru dulapuri sau pereţi, obiect cuvinte-pierdute-din limbă, reţetare cu mîncăruri tradiţionale, şi cu greu închid lista de minunăţii propuse de trei artişti pentru trei muzee: Irina Anghel, Bogdan Herăscu şi Bogdan Ioniţă pentru muzeele de la Şosea. Proiectul a avut un parcurs profesionist prin faptul că a pornit printr-un studiu în ceea ce priveşte trecătorii de prag la magazinele deja existente ale muzeelor. Cine sînt, cum sînt, ce vor, ce cumpără, ce le place, ce le lipseşte? Şi nu e puţin lucru să afli despre exigenţi cumpărători de suveniruri din muzeele cu cea mai consistentă ofertă de acest tip. Şi am aflat că la Muzeul de Geologie copiii şi tinerii sînt principalii cheltuitori, că la Muzeul "Antipa" tot copiii risipesc banii pe suveniruri, dar şi adolescenţii şi tinerii pînă în 30 de ani, precum şi persoanele de peste 60 de ani. La Muzeul Ţăranului, adulţii între 30 şi 60 de ani intră cu treabă sau fără treabă în cele două magazine cu nimicuri sau preţioase obiecte ţărăneşti. Acelaşi studiu a urmărit tot ceea ce oferă cele trei magazine: ce, cît, de ce fel, cît din ce se vinde? Asta ca să ştim de unde plecăm. Şi unde se ajunge? Se selectează trei artişti care, după luarea la cunoştinţă a situaţiei celor trei muzee, pornesc cu imaginaţia înainte să propună idei noi de suveniruri inedite. Li s-au prezentat obiectele cele mai importante din muzee, tematica pe larg, preferinţele vizitatorilor şi pretenţiile muzeelor care vor să pună accent pe un anumit tip de imagine sau de obiect, pentru a nu se îndepărta de mesajele anterioare şi viitoare ale fiecăruia în parte. Şi se mai ştie că suvenirurile muzeale pot fi doar estetice, doar educative, doar utilitare sau puţin din fiecare. Combinaţia e ideală, modul de amalgamare a celor trei funcţii e variabil, iar creativitatea e esenţială. Restul e la îndemînarea artiştilor, în raţiunea şi în imaginaţia lor. Căutînd în schiţele lor cît e una şi cît e alta, îmi dau seama că nu folosesc multe dintre şabloanele ce se regăsesc în toate magazinele muzeelor lumii: nu prea găsesc magneţi de frigidere, iar agendele au formă inedită cît să nu mă ducă cu gîndul la vreun celebru muzeu de dincolo. Dacă sînt semne de carte, acestea sînt la metru şi asta n-am mai văzut, iar dacă sînt cutiuţe, ele sînt din vitraliu sau lemn cu inserţii populare cît să nu mă deranjeze similitudinea cu ceva celebru. Artiştii au desenat cîte 33 de obiecte pentru fiecare muzeu, dintre care 11 au machete. Muzeele au văzut şi urmează să găsească banii pentru a le produce şi pune în magazine. Asta e miza proiectului. Asta se speră şi, pentru că anul acesta AFCN a avut puţini bani şi puţin timp de dat proiectelor, mai mult nu s-a putut face. În locul muzeelor, aş face tot ce se poate să am aceste obiecte în magazine, dar ştim contextul economic precar pentru instituţiile publice de cultură. Mai ştim însă că marketingul e pentru exact acest tip de instituţie un colac de salvare în aceste vremuri instabile. Aşa că o minimă investiţie se poate recompensa cu un maxim de venit. Şi totuşi, dacă muzeele nu au, nu vor şi nu pot, eu, în locul artiştilor, le-aş produce cum-necum şi le-aş vinde pe Internet. Nu de alta, dar am trecut multe obiecte pe lista personală şi am mulţi prieteni născuţi în lunile ce vin, aşa că mi-aş dori să le pot avea pentru ei. Sper totuşi că proiectul va avea continuitate şi le vom găsi în magazine unde le este locul şi pentru care au fost făcute. Ar fi deci obiecte simpatice la locul şi la timpul potrivit.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.