Demonul mobilităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Interferenţe – interviu în festival cu George BANU jpeg

O expoziţie recentă are un deosebit ecou mediatic la Paris – „Circuler“ – titlu amintind celebra expresie poliţienească ce ordona curioşilor „Circulaţi, nu e nimic de văzut!“. Jean Marie Duthilleul, curatorul acestui eveniment, consideră „mobilitatea“ ca un „accelerator al vieţii urbane“. Ea afectează stăpînirea unui teritoriu, explorarea lui, dar şi deteriorarea lui, căci mobilitatea implică dezvoltarea, deseori excesivă, a mijloacelor de transport care nu lasă intact nici spaţiul, nici pe locuitorii săi. Cum să nu-mi amintesc aici argumentul lui Lopahin, neguţătorul de geniu care înţelege că valoarea „livezii cu vişini“ s-a multiplicat odată cu instalarea trenului ce permite noilor vilegiaturişti să ajungă pînă la proprietatea ruinată, în doar o jumătate de oră. Trenul accelerează şi ritmurile de deplasare, dar şi practicile de vacanţă. Rusia s-a schimbat la sfîrşitul secolului al XIX-lea prin intervenţia radicală a Germaniei care, în mai puţin de zece ani, instalează 30.000 de kilometri de şine ferate. Trenul e la originea acestor migraţii moderne care au devenit azi practica familiară a planetei! Trenuri şi gări, le privesc fascinat şi neliniştit. Cuceririle astfel produse nu au fost univoce, ci duble, pozitive, dar totodată şi distrugătoare. E poate ceea ce expoziţia camuflează discret… ambiguitatea mobilităţii.

Avansez printre zeci de copii care desenează, se amuză şi descoperă în mod ludic aventurile transporturilor umane. Cum vor călători ei mîine? Ce alegeri vor face? Ce vor accepta, ce vor refuza? Îi privesc şi mă gîndesc că, azi, adolescenţii ce îi precedă fac elogiul – imprevizibil acum cîţiva ani – bicicletei, afirmînd astfel un refuz ecologic şi ideologic contra excesului de rapiditate cu tot ceea ce produce el ca poluare şi pervertire a ţesutului urban. Printre imagini şi vechi bucăţi de film, identific metamorfoze ale oraşului al căror contemporan am fost căci „mobilitatea“ n-a cunoscut un destin rectiliniu, ci dimpotrivă a constituit teatrul unor agitate confruntări de politică urbană. În Cotroceni, pe strada Carol Davilla, în faţa casei mele, s-a oprit ani de-a-rîndul, scrîşnind nemilos pe şine, tramvaiul 14! Cînd a încetat să mai funcţioneze, cu toţii am asimilat dispariţia lui cu o victorie a modernităţii! Au revoir, bruyant tramway! Azi, e drept ameliorat tehnologic, el revine polemic în marile oraşe europene. Renaşterea se explică prin războiul angajat contra imperialismului automobilistic impus în marile capitale! Cine ar fi crezut în reîntoarcerea tramvaiului? Nici o victorie nu e sigură, nici o înfrîngere definitivă! Trenul, din nou el! Pentru a-i asigura funcţionarea corectă s-au instalat căi ferate şi s-au construit gări. Gara a devenit echivalentul unei catedrale laice proprie oraşului modern: gară-palat, gară-campanila, gară-vila de oraş balnear! Şi aceasta a suscitat un conflict intens între ingineri care au conceput marile structuri metalice şi arhitecţii care şi-au luat revanşa elaborînd spectaculoase faţade decorative. Dar gara a sfîrşit prin a fi resimţită ca un spaţiu rece, ostil, spaţiu centrifug – intrăm pentru a-l părăsi cît mai rapid! Duthilleul, arhitect specializat în gări, observă nevoia de a la transforma azi în teritorii variate, seducătoare, graţie magazinelor şi cafenelelor; gara pentru orăşenii grăbiţi devine un spaţiu de tranziţie ce le permite nu numai să se destindă, dar şi să exploateze timpul redus de care dispun! Gara, în versiunea ei actuală, adoptă conceptul comercial de la început instalat în aeroporturi. Mijloacele de transport se influenţează reciproc, se contaminează! În oraşul tentacular nu există autonomie, totul participă la reţeaua urbană şi exigenţele ei! Şi cum să nu rămîi surprins în faţa planurilor utopice, planurile oraşelor imaginare unde dezvoltarea vizibilă a imperativelor circulaţiei le face să semene cu celebrele închisori ale lui Piranesi?

Nu de mult, vedeam în Muzeul impresioniştilor de la Orsay o serie de tablouri ale lui Monet cu intrarea locomotivelor în gara Saint Lazare, devenită acum templu de tranzacţii comerciale, vestimentare, gastronomice. Atunci, pe pînze de o rară putere plastică, Monet restituia impactul excesiv produs de maşina învăluită în aburi, la capăt de drum! Ea încarna noua mitologie urbană Şi pictorul îi capta efectul. Expoziţia „Circuler“ insistă asupra locului ocupat de metrou şi avion în noua artă a secolului trecut, cinematograful, ca şi cum, între inovaţiile produse în numele mobilităţii, şi-au găsit ecoul adecvat pe pelicula recent descoperită. Singur, printre copii, mă întreb: dar rachetele ce au produs? Ele au fost sterile poetic, îmi spun satisfăcut. Însă după o scurtă reflecţie corijez această eroare de evaluare: ele sînt la originea extraordinarei mode a artei ştiinţifico-fantastice! Nimic n-a rămas fără ecou! „Fiecare mod de locomoţie a produs o formă proprie de urbanism“ – scrie un specialist spaniol. Dar fiecare, prin ineditul său, a avut şi o rezonanţă în mentalităţile, ca şi în arta timpului!

În mod flagrant, expoziţia afirmă un optimism suscitat de acest cult al mobilităţii ca simptom propriu al modernităţii. Dar ea rămîne mută în ceea ce priveşte toate sacrificiile impuse, toate dramele suscitate, peisaje pervertite, proprietăţi demolate, oaze de linişte invadate. În Corrèze, departe de tot, în casa socrilor mei, mă retrăgeam pentru a evita şi a nu mai auzi „mobilitatea“ oraşului, pînă în ziua în care, la doar cîţiva kilometri, o autostradă şi-a făcut apariţia sonoră. Ajung mai repede, dar am pierdut odihna refugiului. Totul se plăteşte!

Mobilitatea care a modelat oraşul modern a sfîrşit prin a se converti în migraţie planetară. Gările, aeroporturile sînt pline, turismul generalizat e o alienare şi se numără cu milioanele cei ce îi supoartă consecinţele. Intelectual, ei nu produc nimic, ci doar se deplasează… mişcarea e raţiune de a fi şi e de ajuns. Ea însă, cel mai adesea, nu produce decît o perturbare a reperelor, o alterare a identităţilor, o secătuire a surselor. La capătul acestui elogiu al mobilităţii, nostalgia sedentarităţii mă cuprinde. Dar, eu, am eu curajul sedentarităţii? Mobilitatea e demoniacă şi ea, fără repaos, îşi reînnoieşte strategiile de seducţie. Şi acest scepticism critic se fortifică, cîteva clipe mai tîrziu, cînd rătăcindu-mă în sălile vecine, unde sînt expuse miracolele arhitecturii gotice, îmi spun entuziast: iată ce omul a produs prin înrădăcinare, prin nemişcare! Gînd, sigur discutabil, ivit însă ca reacţie firească la dezvoltarea exponenţială a mobilităţii ai cărei prizonieri am sfîrşit prin a fi.

George Banu este critic de teatru.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.