"Exploatarea resurselor naturale în stil colonial" - interviu cu Liana BUZEA

Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
"Exploatarea resurselor naturale în stil colonial"   interviu cu Liana BUZEA jpeg

Un ONG ecologist... muncă multă, de combatere a inculturii românilor, cu privire la propriile resurse naturale, cu mafiile locale, dar şi mult nerv şi încăpăţînarea de a face din piedici nişte provocări. Liana Buzea este membru fondator şi preşedinte al ONG-ului Plantăm Fapte Bune în România.

De ce un ONG ecologist?

Pentru că, acum aproape 11 ani, pe cînd eram încă la facultate, am avut un proiect legat de mediu. Despre colectarea selectivă a deşeurilor din ASE. Primul astfel de proiect făcut la nivel academic. Cel puţin din cîte ştiu eu. Acel proiect s-a transformat, doi ani mai tîrziu, într-o lucrare de diplomă (aveam astfel cum să-l duc la bun sfîrşit), iar în 2008, într-o asociaţie de mediu, cu acelaşi nume: EcoAssist. Asociaţia, care acum are cinci ani, a dezvoltat proiecte în direcţia colectării deşeurilor, dar a atins şi alte ramuri ale ecologiei: lobby pe lîngă parlamentari, pentru protejarea spaţiilor verzi din localităţi, realizarea de obiecte handmade din ambalaje, curăţenii în arii protejate, curăţenia ţării într-o singură zi (asociaţia pe care o reprezint a adus în România mişcarea socială internaţională „Let’s Do It“), lobby în rîndul autorităţilor, pentru a verifica şi pentru a opri eliminarea, pe teritoriul ţării noastre, a deşeurilor importate din alte state europene.

Din 2011, însă, principala noastră cauză este cea a pădurilor. Prin Plantăm Fapte Bune în România – iniţiativa naţională, împădurim terenuri publice cu probleme (zone agricole degradate, cu risc de alunecare, afectate de fenomenul deşertificării), iar în paralel, încurajăm publicul să se implice în identificarea tăierilor de păduri şi solicitarea autorităţilor să verifice legalitatea acestora. De-a lungul celor cinci ani, pe lîngă activităţile desfăşurate de noi, sprijinim şi participăm la acţiuni realizate de alte ONG-uri de mediu, care şi-au propus fie să oprească vînătoarea în parcurile naţionale (arii protejate) sau braconajul în Delta Dunării, fie să creeze evenimente care să marcheze Ziua Internaţională a Mediului...

Care e rolul dvs. în organizaţie şi cum v-aţi descrie activitatea?

Legal, sînt membru fondator şi preşedinte. Informal, sînt omul care verifică fiecare detaliu, uneori spre stresul colegilor mei. Activitatea mea o pot privi din două perspective. Prima este aceea de organizator de evenimente, în beneficiul comunităţii, prin care cunosc oameni din foarte multe domenii şi am contact cu destul de multe arii de activitate. Comunicare, contabilitate, juridic, financiar, administraţie publică sau IT (deşi aici mai am încă multe de învăţat). A doua perspectivă este aceea de administrator de organizaţie. Deşi sîntem nonprofit, tot ce stă în spatele unei organizaţii cu personalitate juridică este administrat de cineva. Acel cineva, în cazul organizaţiei mele, sînt chiar eu. Însă nu fac asta singură. Sîntem o echipă întreagă şi avem o paletă foarte variată de parteneri, colaboratori şi susţinători. Şi să nu uităm voluntarii. Fără ei, nu am avea succes, de fapt. Cred că am putea concura cu o galerie de fotbal – şi mă refer aici exclusiv la număr – dacă am strînge în acelaşi loc toţi oamenii cu care am avut contact în ultimii doi ani şi jumătate, de cînd avem cauza pădurilor. Este o activitate pe care nu o pot compara cu nimic altceva. Necesită concentrare, timp, responsabilitate şi asumarea succeselor şi neajunsurilor, deopotrivă.

Care sînt cele mai acute probleme de ecologie în România? Se ştie despre ele?

O parte dintre ele sînt cît se poate de publice. În primul rînd, România se confruntă şi acum, aşa cum s-a confruntat şi în alte vremuri, cu exploatarea resurselor naturale în stil colonial. Resursele noastre din sol şi subsol se exportă înainte să ne asigurăm nevoile interne de consum sau chiar de locuri de muncă. Primul subiect problematic la care mă pot gîndi este modul în care sînt exploatate pădurile, modul în care scade continuu suprafaţa împădurită de facto din ţara noastră şi modul în care cresc exporturile de cherestea, în detrimentul prelucrării ei secundare în România. Ca acoperire geografică, vorbim, în mare parte, de judeţele care au un procent mai mare de 10% din teritoriu acoperit cu păduri. Un alt subiect este modul în care sînt exploatate apele – cu recentele microhidrocentrale care seacă izvoarele de alimentare ale unor pîrîuri sau rîuri importante (cu precădere în Munţii Făgăraş), care afectează echilibrul unor întregi ecosisteme, în multe cazuri situate în arii protejate, fără să fie realizate studii corespunzătoare de impact asupra mediului. În ceea ce priveşte exploatarea resurselor minerale, sînt deja arhicunoscute cauzele care militează pentru transparenţă şi implicarea deciziei oamenilor în ipotezele exploatării resurselor din subsol – vezi cazul exploatării resurselor miniere de la Roşia Montană, unde studiile arată că nu numai aurul este abundent. Pe această temă, mai puţin ştiute sînt o mulţime de alte proiecte de minerit, acum în umbra paravanului Roşiei Montane, care aşteaptă, de asemenea, unda verde. Un alt subiect controversat este cazul exploatării gazelor de şist – cu riscuri considerabile de mediu şi costuri de exploatare la fel de mari – pentru care Bulgaria a dat un exemplu de tărie prin refuzul utilizării acestei metodologii. Şi, nu în ultimul rînd, voi aduce în atenţie situaţia menajeră în care ne aflăm în continuare. Nu avem infrastructura pentru a face faţă gunoiului pe care îl producem, cerem amînări peste amînări la alinierea întregului teritoriu la standardele europene, ba chiar agreăm să primim şi deşeurile periculoase ale altor state, pe care să le eliminăm în ţara noastră – vezi cazul navei Flaminia care a venit cu cel mai toxic cocktail de resturi ale activităţilor gospodăreşti şi industriale umane, pe care România nu are, încă, tăria să-l refuze, aşa cum Germania a făcut-o. Iar pe acest domeniu am să aduc în discuţie şi nenumăratele afaceri cu gunoiul, care este mai ieftin de depozitat la groapă, decît de reciclat sau valorificat. Toate aceste probleme pun o mare presiune pe natura din ţara noastră.

Şi, cu toate acestea, avem peisaje incredibil de frumoase, avem bogăţii naturale, încă avem o biodiversitate care ne face cinste în rîndul multor state europene, care nu mai au păduri seculare, mamifere mari sau o abundenţă de resurse în subsol cum avem noi. Avem de ce să ne bucurăm. Numai să ştim să o facem.

Care e crezul vostru?

Credem că oamenii se implică în momentul în care le oferi un cadru. Credem că numai persistînd în ceea ce ne propunem putem rezolva problemele, opri abuzurile şi asigura bunăstarea noastră.

Cine se mai implică? Care e modelul de business, de activitate? Lucraţi cu voluntari, aveţi oameni angajaţi?...

În iniţiativa noastră actuală, la Plantăm Fapte Bune în România sîntem colegi la organizare cu oameni cu formaţie şi preocupări diferite. Profesionişti care lucrează în domenii precum organizarea de evenimente, comunicare, turism, imobiliare, consultanţă în domeniul calităţii, logistică, mediul universitar sau chiar pompieri. Partenerii noştri vin dintr-o mulţime de domenii: contabil, financiar, juridic, comunicare, administraţie publică, mediul academic, silvicultură, agronomie. Cu toţii ne dăm din timpul şi energia noastră pentru a construi această cauză. Pentru a împăduri terenuri cu probleme, complementar cu eforturile făcute de autorităţi, de a proteja pădurile mature şi de a-i informa pe oameni asupra eforturilor de a creşte şi de a îngriji o pădure. Este un model de implicare socială, momentan. Sîntem toţi voluntari, deşi, în ultima vreme, începe să se simtă nevoia de resurse administrative. Avem acţiuni în 12 judeţe din ţară. Pentru a menţine standardele asumate, ne-am propus să facem trecerea spre angajare. Cel puţin a unui număr de trei sau patru persoane. Probabil că cine administrează zi de zi o activitate înţelege şi este deschis să susţină aceste nevoi administrative.

Cum implicaţi şi autorităţile locale în acţiunile voastre? E greu?

În primul rînd, colaborarea cu instituţiile statului se face în scopul rezolvării unor probleme cu care se confruntă local. Terenuri agricole care nu mai produc, terenuri care alunecă peste case, regiuni întregi afectate de deşertificare sau furturi de păduri. De aceea, colaborările, în cea mai mare parte, sînt bine primite şi onorate din toate părţile. Majoritatea oamenilor din instituţiile statului înţeleg beneficiile împăduririlor propuse de noi sau ale identificării legalităţii tăierilor de păduri, sesizate de public. Iar aici mă refer la majoritatea din cele 12 judeţe în care avem acţiuni în prezent. Colaborăm cu primării, direcţii şi ocoale silvice, pepiniere, ingineri silvici din instituţii cu atribuţii de control, prefecturi, consilii judeţene, inspectorate de poliţie şi jandarmi, penitenciare sau chiar ministere. Au existat, ce-i drept, şi cazuri în care, din păcate, anumiţi parteneri nu au văzut în noi decît oportunităţi de promovare în campania electorală sau oameni care nu au dus la îndeplinire ceea ce şi-au asumat. Aici, însă, adevărul este că au de pierdut comunităţile în care încercăm cu toţii să rezolvăm probleme.

Uneori, însă, sprijinul primit din partea presei sau din domeniul privat este cel care ne scoate la liman. Cînd oamenii din aceste domenii contribuie ei înşişi ori cu resurse obţinute prin munca lor, ne atingem obiectivele. Spre exemplu, anul acesta ne putem lăuda cu o muncă reunită a aproximativ 45 de organizatori, peste 60 de participanţi privaţi, peste 30 de reprezentanţi ai mass-media – susţinători – şi 42 de administraţii locale şi naţionale. Am reuşit să plantăm, în doi ani şi jumătate de activitate, 38,5 hectare, 137.800 de puieţi în 11 judeţe (Argeş, Constanţa, Covasna, Ialomiţa, Iaşi, Prahova, Mureş, Satu Mare, Sălaj sau Timiş), să identificăm pe teren tăieri de păduri din 6 judeţe (Argeş, Braşov, Cluj, Covasna, Prahova şi Satu Mare) şi să aducem la iveală 30 de dosare penale pentru furturi de păduri.

a consemnat Iuliana ALEXA

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.