„Formele contradictorii sau controversate ale poeziei“ - interviu cu Mircea Dan DUŢĂ

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
„Formele contradictorii sau controversate ale poeziei“   interviu cu Mircea Dan DUŢĂ jpeg

În luna aprilie, în ceainăria Librăriei Cărtureşti Verona, au continuat seriile de poezie performativă în cadrul proiectului „Citesc poezie“. Poetul şi traducătorul Mircea Dan Duţă (n. 1967) este unul dintre artizanii acestei inedite serii de lecturi.

Cum a apărut proiectul „Citesc poezie“ şi ce îşi propune el?

Iniţial, a fost vorba despre o anchetă de opinie pe Facebook, iniţiată de poeta Emilia Zăinel. Autori, critici literari, oameni de litere sau „simpli“ cititori erau provocaţi să răspundă la o întrebare (desigur, doar în aparenţă) simplă: Citiţi poezie? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce? Argumente pro şi contra. Ce relaţie există între a scrie şi a citi poezie? Etc. A fost o idee excelentă a Emiliei, dovadă şi noianul de răspunsuri şi varietatea lor. Tocmai aceste aspecte ne-au determinat să dăm acestui proiect o altă dimensiune, iniţiind serile literare „Citesc poezie“ de la Librăria Cărtureşti, care se desfăşoară, de fiecare dată, în a doua seară de vineri a lunii.

Ca notă distinctivă a acestor evenimente, ne-am gîndit să alăturăm poeziei şi alte forme de expresie/exprimare artistică, să îi rugăm pe invitaţii noştri a încerca să imagineze forme neconvenţionale, netradiţionale de a-şi prezenta creaţia literară în faţa publicului, şi, last but not least, de a relaţiona cu acesta. Este, pe un alt plan, tot o provocare, de o natură, poate, nu atît de diferită de aceea pe care le-a „aruncat-o“ Emilia celor pe care îi întreabă dacă şi de ce citesc poezie.

Are poezia nevoie să „colaboreze“ cu alte arte?

Nu. Da. Poate. Menţineţi varianta preferată. De cîteva mii de ani încoace, poezia a dovedit şi că este o formă de expresie suficient de puternică, de elaborată, de complexă şi de profundă pentru a‑şi clama o binemeritată indepedenţă faţă de oricare altă formă de artă. Aşadar, „nu are nevoie“ să colaboreze, nu se află într-o situaţie de criză din care să poată fi salvată prin intervenţia altor arte. Hotărît, poezia îşi are propria sa frumuseţe şi autonomie. 

În schimb, prin eventuale „colaborări“ cu alte arte, prin concursul unor forme alternative de prezentare, poezia se poate pune în valoare în moduri diferite, complementare, nebănuite, poate chiar şi contradictorii sau controversate. Nu afirm că aşa este „mai bine“ sau „mai rău“. Este altceva. Poezia îmbogăţeşte alte arte sau forme de expresie cu care, eventual, vine în contact şi, cu o generozitate demnă de ea însăşi, se lasă îmbogăţită de ele. Simplificînd foarte mult, aş putea spune că prin combinaţia (desigur, inspirată şi avenită) a două sau mai multe elemente, este imposibil să nu apară ceva nou. Şi interesant. Şi bun. Nu neapărat „mai bun“ sau „mai puţin bun“ decît fiecare dintre acele „lucruri“ luate separat. Ci altceva. Alte forme de manifestare artistică. Iar din aceasta, cred că şi autorii-artişti, şi publicul au numai de cîştigat.

Credeţi că poezia s-a „îndepărtat“ de oameni? La ce fel de public aspiră poezia?

Probabil că 90% din cei cărora le-aţi adresa această întrebare v-ar spune că da. Eu nu sînt de această părere. Depinde însă foarte mult de ceea ce denumim prin poezie. Cred că fiecare formă de poezie îşi are un public al său şi pentru fiecare categorie de public există o formă de poezie care „prinde“. O provocare ar fi poate chiar să confruntăm aceste accepţii actuale a ceea ce înseamnă poezia, ar putea să fie o eventuală temă pentru o viitoare ediţie a serilor noastre literare de la Cărtureşti.

Recunosc că, atunci cînd am plecat în Cehia, trăiam cu prejudecata că poezia se scrie în principal pentru poeţi, că ei sînt principalul public al poeziei. Dar observînd fenomenul cu atenţie, am constatat că mă înşelam şi că, fie în Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Polonia, Germania sau Austria, există un veritabil apetit pentru poezie al publicului – dacă nu larg, cel puţin formal, „nespecializat“. Un public educat, intelectual, dar nu neapărat literar prin profesie, receptează, absoarbe poezia contemporană cu o forţă care nu poate decît să ne stimuleze şi să ne bucure. Şi, ceea ce este şi mai interesant, după un anumit număr de experienţe de acest gen, după o anumită perioadă de „iniţiere“, unii dintre aceşti cititori sau ascultători de poezie încep ei înşişi să scrie. Aşadar, păstrînd proporţiile, un anumit procent dintre ei au şansa de a deveni poeţi.

Pe scurt, dacă, fără îndoială, publicul de poezie nu constă numai în poeţi, o parte (variabilă, imprevizibilă etc.) a acestui public se simte atrasă în a se implica în acest domeniu în mod activ şi, în sensul propriu al cuvîntului, creativ.

Este interacţiunea cu publicul (în teatru, în poezie, în artele vizuale) o necesitate, un experiment, o strategie de PR, o modă?

Un mod de a îmbogăţi spectacolul, de orice natură ar fi el. De a-l implica pe spectator, de a-l face să devină parte a evenimentului. Iar acest lucru, aşa cum încercam să argumentez mai sus, nu poate decît să îmbogăţească orice formă de artă: scenică, literară, plastică, muzicală etc. Aşadar, dincolo de a fi o modă sau o strategie de PR (totuşi, atît de mult utilizată în ultimul timp, încît cred că, încetul cu încetul, îşi pierde această valoare „strategică“) – ceea ce, totuşi, în mod cert, nu se poate nega –, interacţiunea cu publicul este o sursă de „cîştig“ intelectual, artistic şi sufletesc pentru artist, pentru creator.

Cine sînt poeţii invitaţi? Care sînt criteriile: stilistice, generaţioniste?

Trebuie să îndeplinească o „singură“ condiţie: să fie poeţi foarte buni. Indiferent de generaţie (am avut invitaţi de la 25 pînă la 60 de ani şi peste). Să iubească poezia. A iubi celelalte (alte) arte constituie un avantaj. Dar am remarcat ceva: inclusiv autori care, pînă a veni în contact cu noi, nu fuseseră foarte entuziasmaţi de ideea „combinaţiei artelor“ sau a prezenţei performance-ului într-o oarecare relaţie cu prezentarea artei poetice, ne-au mărturisit că sînt fericiţi pentru a fi descoperit aceste modalităţi complementare, diferite, altfel (o spun poate pentru a patra oară, fără a fi nevoie sau a avea pretenţia de a stabili criterii ierarhice sau clasamente de tip „cel mai bine este aşa“) de a-şi prezenta creaţia literară.

Un film inspirat de un poem (şi nu pot să nu mă gîndesc, nostalgic, deşi, recunosc, şi retoric, la adaptările din anii ’60 după un Mickiewicz, un Hrubín sau un Petöfi), un poem simfonic influenţat sau, de ce nu, determinat de un volum de poezie sau de creaţia unui poet şi, la urma urmei, astăzi atît de obişnuitele ecranizări (desigur, în principal după creaţii literare epice) sau chiar spectacole de teatru inspirate de un roman sau o nuvelă – reprezintă aceasta un mod de colaborare între arte? De ce am exclude tocmai poezia din această complexă, dar fermecătoare ecuaţie?

Cum vă autodefiniţi: poet, traducător, promotor, cititor de poezie? Care este relaţia dvs. cu poezia?

Am curajul de a mă autodefini în raport cu poezia. Oricît de banal ar suna, cel mai elementar nivel al raporturilor mele cu poezia constă în faptul că o iubesc. „Mai rău“: sînt îndrăgostit de ea. Şi, tocmai de aceea, o citesc, o traduc, o promovez atît cît şi cum pot şi o şi scriu. Aşa cum, probabil, se ştie (sau nu), sînt autor de expresie cehă, iar volumele mele de poezie apar la Praga. De unde şi relaţia, pe care îndrăznesc să o numesc privilegiată, cu poezia cehă contemporană. Dar în nici un caz nu mă limitez la literatura fostei confederaţii central-europene, ci mă simt fericit şi îmbogăţit ori de cîte ori descopăr un autor nou şi interesant, indiferent de unde ar proveni. Iar dacă scrie într-o limbă pe care o înţeleg şi din care pot traduce, cu atît mai bine.

a consemnat Marius CHIVU

Foto: wikimedia commons

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.