"Îmi place să mă las surprins de regizori"

Publicat în Dilema Veche nr. 111 din 15 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Marius MANOLE Marius Manole este un actor magnetic, cu o intuiţie uluitoare a fibrelor latente pe care rolurile jucate le conţin. E un actor care îşi personalizează corporal personajele şi ştie cum să le flexibilizeze. A fost nominalizat la premiul UNITER pentru debut, în 2002, pentru rolul adolescentului bolnav de SIDA, neputincios şi în acelaşi timp de o vitalitate electrizantă, în Drept ca o line de Luis Alfaro (la Teatrul "Maria Filotti" din Brăila), în regia lui Radu Apostol. În 2006 este nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal în spectacolul Inimă de cîine după Mihail Bulgakov, regizat de Yuriy Kordonskiy (la Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti), în care mîrîie, se scarpină şi adulmecă . Eşti un actor care joacă şi în spaţiul underground, şi în teatre de stat. Ţi se pare că beciurile se formalizează la nivel estetic; ţi se pare că se cuminţesc? Din păcate, am această senzaţie, însă poate şi pentru că am ieşit în ultima vreme din underground şi am intrat mai mult în instituţii. Acum doi-trei ani evenimentele underground aveau mai mare impact şi erau mai puternice ca fenomen. Subsolul trebuie să fie o alternativă estetică, nu una spaţială, şi îmi doresc mult ca teatrul particular să aibă din ce în ce mai multă forţă. E trendy să montezi în subsol? Cît de autentică ţi se pare această opţiune? De multe ori m-am întrebat de ce un text e montat într-un spaţiu underground, cînd el ar putea fi pus în scenă oriunde. Cred că acest oriunde ar trebui eliminat ca să putem vorbi despre o autenticitate underground. Spaţiul ar trebui să dea o anumită direcţie, un fel de doar acolo. Poţi să spui că e o modă, dar eu cred că e o modă impusă, pentru că sînt artişi tineri care nu au unde juca şi atunci încearcă să facă ceva. Apoi mai este şi problema publicului căruia i te adresezi. Nu ştiu dacă textele care se montează în Green sau la Teatrul ACT ar avea public în teatrele de stat. Publicul din Green e foarte activ, e un bun cunoscător de teatru şi cred că alegerea spaţiului se datorează şi prezenţei lui implicate. Prin spectacolele pe care un regizor le montează în underground , ar trebui să argumenteze de ce optează pentru acel spaţiu. Cunosc regizori tineri foarte talentaţi care spun că nu fac teatru în subsol pentru că nu ştiu cum. Şi mi se pare onest. Spaţiile astea sînt foarte improprii şi, pînă la urmă, e mare lucru să faci artă cu două reflectoare, trei oameni şi un scaun. Trebuie să crezi în acest teatru şi să ştii cum să-l faci. Ce aştepţi de la un regizor? Cum ar trebui să te provoace? Acum aştept din ce în ce mai mult, cred că am îmbătrînit. Eram mai tolerant înainte şi era mai bine. Aştept să mă facă să nu mă repet, să fie cel puţin coerent în propunere, să creadă foarte mult în ceea ce face şi să înţeleg şi eu de ce face acel lucru, ce îl provoacă pe el ca să mă poată provoca pe mine, de ce şi-a ales un anumit grup de actori cu care vrea să lucreze... E foarte important pentru un actor să ştie că el şi numai el a fost ales pentru acel rol şi de ce anume: pentru calităţile sau, dimpotrivă, pentru defectele lui. Aştept de la un regizor să-şi iubească actorii şi să apere ceea ce face cu ei. În general, nu suport indolenţa, formula "facem doar ca să facem". Cînd mă întîlnesc cu un regizor nou, nu vreau să am aşteptări mari, ca să nu fiu dezamăgit. Îmi place să mă las surprins, şi unul dintre regizorii care m-au surprins în modul cel mai plăcut a fost Peter Kerek, pe care nu-l cunoaşteam. Peter a reuşit să-mi creeze o stare de joc atît de bună, încît mă simt mereu alimentat de ea. N-am aşteptat nimic şi am primit enorm. Apropo de spectacolul la care ai lucrat cu Kerek, Disco Pigs, există cîteva montări în România în acest moment (Adam Geist şi Plastilină, în regia lui Radu Afrim, spre exemplu), care mizează pe o fizicitate explozivă, pe corpul antrenat şi flexibil, pe concreteţe şi pe duritate. Crezi că teatrul fizic va avea şi la noi impactul pe care îl are în străinătate? Pentru mine, un spectacol foarte bun este cel în care cuvîntul şi corpul se îmbină foarte mult. Nu poţi să faci teatru numai folosind corpul sau numai sprijinindu-te pe cuvînt. Nu cred că mai interesează pe nimeni o unidirecţionalitate şi cu cît reuşeşti să explorezi mai multe zone, cu atît eşti mai cîştigat. Arta actorului e o artă a cuvîntului şi ni se întîmplă din ce în ce mai des să uităm cum se rosteşte un text pe scenă. De unde crezi că vine această fisură? Din şcoală. După părerea mea, avem o şcoală de teatru proastă. Nu ai timp şi nici mijloace să te ocupi de o clasă cu foarte mulţi studenţi. Cunosc studenţi care acum sînt în anul IV şi nu au pus nici măcar o dată piciorul pe o scenă, nu au cu ce să-şi dea licenţa, nu ştiu ce înseamnă teatru, or actoria se învaţă dintr-un contact direct cu scena, nu din literatură. Iar efectul acestei degringolade va fi evident peste 10 ani. Cred că admiterea la UNATC ar trebui să fie făcută pe nişte criterii foarte riguroase. De fapt, pregăteşti un om pentru o viaţă întreagă şi nu poţi să-ţi permiţi să fii indulgent. Îi faci un mare rău. Sînt atîţia actori care prezintă Meteo. Dar nu e vina lor? Cred că e vina sistemului în care sînt angrenaţi. În primul rînd, mi se pare din ce în ce mai evident că nu mai avem profesori. Nu poţi să angajezi preparatori sau asistenţi imediat după ce au terminat facultatea. Dacă în alte domenii e posibil, în teatru e mai greu. Ce să-i înveţe pe alţi studenţi de vreme ce legătura ta cu scena a fost precară? N-au experienţă în primul rînd pentru ei. Ne-am îndepărtat de ce era odată şcoala de teatru românească. E vorba de superficialitate şi de neimplicare? Da, şi se pare că nimănui nu-i pasă. Eu sînt de acord că actorii pot juca foarte bine în telenovele, dar e păcat, pentru că se pierde continuitatea profesionalismului şi a nivelului valoric. Crezi că există o limită a compromisului pe care un actor trebuie să o conştientizeze? Bineînţeles. Cine spune că nu a făcut compromisuri minte. Depinde însă de greutatea compromisului şi de cît de conştient reuşeşti să ţi-l asumi. Uneori nu poţi să trăieşti din teatru şi atunci eşti nevoit să faci unele compromisuri. Yuriy Kordonskiy e un regizor care îşi magnetizează actorii? E un regizor care ştie să vadă actorul, ştie să-l motiveze uneori fără să-i spună nimic. E suficient să fie acolo, lîngă el. Sînt oameni care respiră şi inspiră stil şi calitate, iar Kordonskiy e unul dintre ei. Ce ţi s-a părut cel mai greu de menţinut în personajul pe care îl joci în Inimă de cîine; umanitatea, animalitatea lui sau tocmai elasticul care le leagă? Cea mai grea a fost partea agresivă, partea mîrlănească, dacă vrei, pentru că trecerea e foarte mare într-un timp foarte scurt. Spectacolul durează două ore şi jumătate, din care o oră şi jumătate joc un cîine, iar ora următoare trebuie să dezvolt o umanizare alunecoasă. Partea a doua mi se pare mult mai complicată. Pentru că e partea metamorfozei lui. Da. Am studiat cîinii, am discutat despre comportamentul lor, am înţeles ce aveam de făcut. Partea a doua însă ţine de interiorul meu, de umanul meu, pentru că acolo trebuie să dezvolt cîrligul omenesc al personajului. Inimă de cîine este spectacolul mitocănizării, al mîrlăniei unei lumi în care mîrîitul devine discursul zilei? Nu cred. Kordonskiy a ştiut să poetizeze mîrîitul şi mîrlănia. Nu e un spectacol care să te pună la colţ, care să te amendeze. Kordonskiy a spus un adevăr puternic legat de toată trauma comunismului, fără să fie agresiv. A menţinut mereu o distanţă. Mîrîitul ăsta, oricît ar fi de tăios, poate să fie pînă la urmă contracarat. E mîrîitul îmblînzit de un porumbel.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.