„Învăţ mereu lucruri noi despre tăcere“ – interviu

Misha ALPERIN
Publicat în Dilema Veche nr. 474 din 14-20 martie 2013
„Învăţ mereu lucruri noi despre tăcere“ – interviu jpeg

Născut în Ucraina şi devenit celebru la Moscova şi la Oslo,  pianistul din Chişinău, Misha Alperin (n. 1956), va cînta sîmbătă, 23 martie, la Biserica Luterană din Bucureşti, în cadrul Festivalului Jazz in Church (21-24 martie 2013). Mai multe detalii la jazz.ro.  

V-aţi născut în Ucraina, aţi copilărit în Moldova, v-aţi mutat în Rusia, după care v-aţi stabilit în Norvegia. Sînteţi un călător înnăscut sau, pur şi simplu, un om universal? 

Sînt un cetăţean al minunatei planete numite Pămînt! Toate experimentele mele sonore sînt inspirate de diferitele culori pe care le posedă această planetă. E ca şi cum aş fi tot timpul într-o grădină plină de mirosuri, fiecare te inspiră într-un anumit fel, iar simţul acesta al universalităţii a fost mereu prezent în mine. Chiar şi pe vremea cînd locuiam în Moldova, de exemplu, aveam mereu senzaţia că muzica tradiţională românească nu este doar românească, ci este o parte inseparabilă a culturii est-europene. Asta nu are nici o componentă intelectuală, este doar o percepţie. În opinia mea, toate varietăţile de muzică tradiţională fac parte din aceeaşi familie, indiferent de provenienţă. Doar suprafaţa e diferită, exact ca cea a planetei noastre.

Într-un interviu mai vechi, spuneaţi că, la început, nu prea aţi fost atras de pian. Cum s-a schimbat asta? 

N-am avut niciodată, din păcate, un profesor de pian clasic adevărat valoros. De aici şi lipsa de inspiraţie şi de atractivitate. Pe vremea aceea, eram pur şi simplu împotriva a tot ceea ce suna precum un muzeu vechi. Bine, nu eram singurul muzician care punea semnul egalităţii între muzica clasică şi noţiunea de plictiseală. Dacă l-aş fi ascultat atunci pe Glenn Gould, mi-aş fi schimbat fără îndoială opinia şi, probabil, aş fi devenit un pianist classic. Unul între atîtea mii... Din fericire, muzica improvizată a fost cea care m-a ales pe mine. Cu toate astea, tot ce fac acum este influenţat, într-o măsură sau alta, de experienţele mele clasico-tradiţionale. 

Aţi evoluat, de la concertele rock şi heavy metal din adolescenţă, la studiile clasice şi concertele de jazz.

E cu adevărat important pentru un muzician să exploreze o paletă cît mai largă de genuri? 

Pentru mine, a fost extrem de important să cînt o mulţime de genuri, în primul rînd pentru a decide ce nu mi se potriveşte. Pe de altă parte, faptul că poţi aborda genuri variate nu e o garanţie a faptului că-ţi poţi găsi propriul drum în lumea sunetelor. Pentru asta îţi mai trebuie ceva, cred că se numeşte pasiune.

Este adevărat că, în timpul studenţiei, obişnuiaţi să cîntaţi piese Beatles şi Elvis Presley la nunţi, pentru a mai cîştiga un ban? 

Este perfect adevărat, dar trebuie să recunosc că niciodată nu mi-a plăcut prea mult să cînt rock, pop şi ce mai cîntam noi pe atunci. 

Motivul principal este acela că nivelul artistic şi tehnic al celor care se băgau în astfel de proiecte era destul de redus, astfel că am început să dospesc ideea unei trupe moldoveneşti de folk-rock. Primul nostru proiect etno-rock a fost o adevărată revelaţie pentru mine. Se întîmpla la Bălţi, dacă-mi amintesc bine, prin 1974, iar prima compoziţie a noastră se numea „Aşa-i viaţa omului.“ Restul e istorie.

Cît din copilăria trăită în zona Carpaţilor se regăseşte în muzica dumneavoastră? 

Sincer, nu ştiu. Nu ştiu nici cît din mine este norvegian, evreu sau rus, şi nici nu cred că are vreo importanţă. Sigur este faptul că, oriunde am trăit, am fost puternic influenţat şi inspirat de tradiţiile locale. Din păcate, n-am fost niciodată atît de bun încît să-mi permit aceste stiluri, aşa că nu mi-a rămas altceva de făcut decît să-mi creez propriul stil. 

Cum puteţi descrie experienţa dvs. cu casa de discuri ECM? Aţi fost atras de poezia pe care o emană înregistrările lui Manfred Eicher, sau a fost altceva? 

Colaborarea cu ECM este excelentă şi a venit exact cînd aveam mai multă nevoie. Din cauza faptului că am cîntat, poate prea mult, la nunţi, fie ele de români sau de evrei, ratasem aproape total liniştea şi poezia pe care le-am regăsit la ECM. Şi, fiindcă echilibrul este forma mea de agregare, jumătatea mea balcanică tînjea după cealaltă jumătate, cea nordică, glacială şi retrasă. Bineînţeles că acum, după 20 de ani de trăit în Nord, îmi lipsesc mult mirosul roşiilor adevărate, ardeii graşi, brînza ciobănească şi vinul roşu făcut la ţară. Toamna din Balcani, cu viile grele de struguri, e ceva ce nu pot uita vreodată. Poate de aceea, Italia îmi este atît de dragă, fiindcă îmi aminteşte de toamnele din Moldova, cînd ţăranii se pregăteau de nunţi, iar vinul tînăr înnebunea simţurile.

Cum e viaţa între fiorduri? Care sînt sursele de inspiraţie acolo? 

Viaţa aici e cea pe care mi-o doresc. Nordul mă inspiră foarte mult, fiindcă aici învăţ mereu lucruri noi despre tăcere, despre pauze, şi despre cît de importantă pentru mine este, de fapt, singurătatea. Chiar şi atunci cînd te afli în mijlocul oamenilor. 

Aveţi un pianist preferat? 

Sînt doi, dar nu pot să-i diferenţiez în vreun fel: Richter şi Gould. 

Aţi crescut foarte aproape de graniţa cu România, aţi vorbit vreodată româneşte? 

N-am vorbit niciodată, dar am cîntat în româneşte la nunţi. Nu-mi mai amintesc nimic acum, dar româna este, alături de idiş, una dintre limbile vorbite de mama mea. Familia ei a trăit în Basarabia înainte de 1940, dar, după venirea ruşilor, a fost deportată în Siberia. Mama mea trăieşte în Israel acum, iar uneori îmi mai cîntă „Ţărăncuţă, ţărăncuţă“.

a consemnat Cătălin TOADER  

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.