Mult glamour pentru nimic – Premiile “Gopo”, ediţia 2010

Publicat în Dilema Veche nr. 320 din 1 - 7 aprilie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe puntea unui vapor gata-gata să se scufunde căpitanul comandă orchestrei să cînte. Nici n-au apucat bine să digere potolul de la festin, că oaspeţii sînt poftiţi afară, să ia o gură de aer proaspăt. Şi dansează pe punte, în timp ce apa năvăleşte în sala motoarelor, apoi în cabine, pînă cînd valurile încep să măture puntea. Vaporul se scufundă, încetul cu încetul, odată cu oamenii care valsează.

Secvenţa aceasta mi-a revenit în minte acum cîteva zile, la Gala „Gopo“. Această a IV-a ediţie – parcă mai pompoasă, mai luxuriantă ca toate celelalte – a strîns în Sala Unirii de la Palatul Parlamentului toată crema cinematografiei de la noi. Covor roşu, atmosferă relaxată, zîmbete cuceritoare, toalete elegante, decolteuri apetisante, discursuri flamboiante, şampanie şi mult glamour.

Mult glamour... pentru nimic. Adevărul e că sclipiciul Galei nu are nici un corespondent real în lumea în care se învîrt cineaştii noştri: ei o duc prost oricum, sînt în criză încă înainte să se fi prăbuşit pieţele internaţionale de capital şi vor avea probleme de finanţare încă mult timp de-acum încolo. Mă întreb, de pildă, cine o să mai calce pe covorul roşu peste vreo doi ani, dacă ne gîndim că în 2009 Centrul Naţional al Cinematografiei a anulat o sesiune de finanţare, şi că bugetul pentru anul în curs este, din cîte se pare, insuficient. Şi-apoi, premiile...

Sigur că e o bucurie să afli că Radu Mihăileanu, Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Adrian Sitaru etc. sînt apreciaţi la festivalurile europene, unde concurează alături de alţi cineaşti cu multe filme (şi premii) la activ. Tocmai de aceea e şi atît de stînjenitoare o gală în plan local, un concurs (aproape) fără concurenţă: douăsprezece lungmetraje de ficţiune jurizate de cei 400 de profesionişti din domeniu; patru filme nominalizate la mai multe secţiuni (Poliţist, adjectiv şi Cea mai fericită fată din lume au „acoperit“ aproape toate categoriile); un mare cîştigător, Corneliu Porumboiu. E, desigur, reconfortant să fii recunoscut şi în plan local, dar mi-aş fi dorit ca acelaşi film (pe care am mizat şi eu) să fie ales din o sută de alte producţii.


Pînă şi denumirea galei (Premiile Industriei de Film din România) este, dacă nu ridicolă, cel puţin inadecvată. O „industrie de film“ ar presupune un număr semnificativ de producţii cinematografice, un întreg lanţ de companii care să finanţeze, să producă, să susţină, să promoveze, să distribuie filmele respective (inclusiv de pe poziţii concurenţiale). Şi încă ceva: un profit care să motiveze funcţionarea întregului angrenaj. Or, se pare că tocmai acesta lipseşte (Nu ştiu exact cîte lungmetraje de ficţiune se produc într-un an – 15, 20, mai multe? – dar peliculele cu adevărat profitabile pe piaţa din România se numără cu degetele de la o singură mînă.), şi atunci tot sistemul funcţionează defazat. Încercări de „sistematizare“ există – Asociaţia pentru Promovarea filmului Românesc şi însăşi Gala „Gopo“ sînt un exemplu – însă nu cred că e de ajuns. Organizatorii galei cred, dintr-o predispoziţie romantică, mai mult ca sigur, că organul creează funcţia. Mai precis, încearcă să structureze o „industrie“ înainte ca elementele constitutive ale industriei să-şi facă apariţia pe cale naturală. De cînd filmele româneşti au început să cîştige big time pe la festivalurile europene, s-a simţit nevoia şi de o gală a filmului românesc, de o gală care să răsplătească eventual cel mai bun dintre filmele premiate în străinătate. Din păcate, Gala „Gopo“ rămîne o sărbătoare închisă, o întrunire a breslei şi a celor – puţini – care mai merg la cinema ca să vadă filme autohtone. Or, exact de aici ar trebui începută promovarea filmului românesc: din România. Pentru ca publicul să aştepte cu sufletul la gură premiile, pentru ca premiile să aibă un sens, filmele ar trebui să şi ruleze. Deocamdată, nu prea au unde – există chiar şi oraşe măricele fără nici o sală de cinema funcţională.
Oricum, felicitări concurenţilor.
Să cînte muzica! Valsaţi! Dansaţi!

Palmares

Cel mai bun lungmetraj – Poliţist, adjectiv (Corneliu Porumboiu)
Cea mai bună regie – Corneliu Porumboiu (Poliţist, adjectiv)
Cel mai bun scenariu – Corneliu Porumboiu (Poliţist, adjectiv)
Cel mai bun actor în rol principal – Dragoş Bucur (Poliţist, adjectiv)
Cea mai bună actriţă în rol principal – Hilda Peter (Katalin Varga)
Cel mai bun actor în rol secundar – Vlad Ivanov (Poliţist, adjectiv)
Cea mai bună actriţă într-un rol secundar – Luminiţa Gheorghiu (Francesca)
Cel mai bun sunet – Dana Bunescu şi Cristinel Şirli (Amintiri din Epoca de Aur)
Cel mai bun montaj – Ludo Troch (Concertul)
Cea mai bună imagine – Marius Panduru (Poliţist, adjectiv)
Cea mai bună muzică originală – Armand Amar (Concertul)
Cea mai bună scenografie – Cristian Niculescu (Concertul)
Cele mai bune costume – Svetlana Mihăilescu (Călătoria lui Gruber)
Cel mai bun machiaj şi coafură – Dana Busoiu, Michelle Constantinidis (Concertul)
Cel mai bun documentar – Lumea văzută de Ion B. (Alexander Nanau)
Cel mai bun scurtmetraj – Nunta lui Oli (Tudor Jurgiu)
Premiul „Tînără speranţă“ – Andreea Boşneag (Cea mai fericită fată din lume)
Premiul publicului (cel mai mare succes de casă în 2009) – Amintiri din Epoca de Aur (Cristian Mungiu, Răzvan Mărculescu, Hanno Hoeffer, Ioana Uricaru şi Constantin Popescu)
Cel mai bun film european – Gomorra (Matteo Garrone)
Premiu special – Gina Stoica, etaloneur
Premiul special pentru sprijinirea cinematografiei române – ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul
Premiul special pentru întreaga activitate: scenaristul Dumitru Carabăţ
Premiul pentru întreaga carieră: actriţa Draga Olteanu Matei

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.