Muzeu caut sediu nou

Publicat în Dilema Veche nr. 645 din 30 iunie - 6 iulie 2016
Salutări de la Basel jpeg

Acum aproape 15 ani, cînd a fost creat Muzeul Naţional de Artă Contemporană, primul său director, Mihai Oroveanu, probabil că n-a avut prea multe opţiuni în ceea ce priveşte sediul. A ales – nu fără să se expună criticilor – o aripă a Casei Poporului, sau a Palatului Parlamentului. Mai precis, partea din spate a clădirii. A fost nevoie de investiţii şi de timp pentru a adapta sălile construite iniţial. Inaugurarea muzeului în acel spaţiu nu a fost lipsită de controverse. Multe dintre ele continuă şi astăzi.

Cea mai mare problemă e amplasamentul acestui muzeu care, paradoxal, e periferic, chiar dacă e în centrul oraşului. Zidurile din jurul Palatului, lipsa unei infrastructuri utile de transport, intrarea dosnică, şantierul permanent din spatele clădirii, maidanul plin de gropi şi de praf, lipsa locurilor de parcare şi, pe deasupra, controalele şi măsurile de securitate pe care le presupun accesul în interiorul muzeului îndepărtează publicul.

În plus, vecinătatea simbolică cu Parlamentul şi cu Catedrala Mîntuirii Neamului, ale cărei ziduri se profilează, tot mai înalte, exact în faţa muzeului, parcă sugerînd că arta contemporană e mică, nesemnificativă în comparaţie cu vigoarea ortodoxismului, pune tot mai multe probleme artiştilor care expun aici. De ani întregi, aproape în fiecare expoziţie am găsit trimiteri şi raportări la aceste vecinătăţi. Le înţeleg. Sînt inevitabile. Dar această autoreferenţialitate e obositoare şi poate deveni, cu timpul, şi dăunătoare. Reflecţia propusă recent de directorul MNAC, Călin Dan, cu privire la „Unde mutăm muzeul“ e, deci, binevenită.

Un prim răspuns ar fi: oriunde, numai în centru nu. La Bucureşti ne-am obişnuit deja ca mai toate instituţiile reprezentative, inclusiv cele culturale, să se desfăşoare pe o arie relativ restrînsă, între două sau trei staţii de metrou, în vreme ce restul oraşului s a transformat în cartiere-dormitor. Dacă amplasamentul unui muzeu ia în calcul şi planificarea urbană, atunci ar trebui găsit un sediu într-o astfel de zonă. Cum ar trebui să arate un muzeu de artă contemporană? Se poate expune artă şi într-o fostă hală industrială, se poate atrage public şi într-o gară veche transformată şi adaptată nevoilor muzeale – există destule modele reuşite în Europa în acest sens. Dar dacă vrem un muzeu cu adevărat reprezentativ al artelor contemporane, atunci şi arhitectura sa ar trebui să fie reprezentativă. Dacă hotărîm să construim un muzeu de artă contemporană într-o clădire cum e cea a noului Teatru de Operetă şi Musical ar fi un compromis inacceptabil atît din perspectivă etică, cît şi estetică.

Acestea fiind zise, cred că sectorul muzeal din România are şi alte probleme, unele mult mai urgente. La Galaţi, Palatul Episcopal în care îşi avea sediul Muzeul de Artă Vizuală a fost retrocedat Bisericii. Colecţia de artă contemporană s a mutat literalmente la bloc, în nişte încăperi înghesuite, greu de folosit ca săli de muzeu. La Oradea, Muzeul Ţării Crişurilor se află, tot ca urmare a unei retrocedări, într-o situaţie incertă. După doi ani de pribegie, s-a găsit, în sfîrşit, un sediu pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti – dar şi noua casă e departe de a fi o soluţie ideală. Zeci de muzee sau case memoriale din ţară au fost retrocedate sau sînt pe cale de a fi retrocedate – cu toate urmările nefaste pe care le presupune această reparaţie: pierderea sau limitarea accesului public la colecţii, periclitarea obiectelor etc. În multe situaţii s-ar fi impus o intervenţie de urgenţă din partea Guvernului sau din partea autorităţilor locale. Nu s-a întîmplat însă decît foarte rar acest lucru.

În fine, nu putem face abstracţie de angajamentele actuale. Ministerul Culturii a iniţiat la Tîrgu Jiu demersurile pentru înfiinţarea unui muzeu Brâncuşi. Un muzeu „gol“, căci sînt puţine lucrări disponibile care ar putea fi expuse. Un muzeu al hologramelor. Asta în vreme ce în peisajul românesc actual lipseşte un muzeu al artei moderne, care să facă racordul între expunerea Muzeului Naţional de Artă al României şi efervescenţa creativă de azi, prezentată de MNAC. Lipseşte, deci, palierul intermediar care ar trebui să dea coerenţă şi consistenţă edificiului. Absenţa aceasta e şi o nedreptate, căci în colecţiile publice există numeroase lucrări care ar putea (ar trebui!) să fie expuse exact în acest context.

Este nevoie de un sediu nou pentru MNAC? Da, cu siguranţă. Însă nu e o urgenţă.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.