(Non)sensurile Carnavalului de la Veneţia

"România acostează în lagună. Carnavalul are un sens în plus." Organizatorii Carnavalului de la Veneţia au decis să acorde un moment special al sărbătorii întîlnirii cu o altă cultură. Unul dintre motivele acestei opţiuni a fost dorinţa de revigorare a carnavalului, care a devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai comercial, din ce în ce mai turistic, din ce în ce mai puţin cultural. Toamna trecută s-a hotărît: primul invitat special avea să fie România, o ţară neolatină, intrată recent în Uniunea Europeană. Pică bine, pentru că România şi românii nu au o presă tocmai bună în Italia. Ca invitat de onoare la carnaval, România ar fi avut o bună ocazie de a ieşi în lume, de a promova o imagine nouă. Însă Veneţia e un oraş greu de cucerit. Mai ales în timpul carnavalului, cînd ofertele culturale & turistice zădărnicesc orice încercare de atac. Institutul Cultural Român a adus aici o divizie considerabilă de artişti, dar nu a reuşit decît o victorie parţială. În zgomotul general al petrecerilor, evenimentele româneşti au rămas aproape neobservate, chiar dacă selecţia a fost adecvată cu aşteptările publicului.Nightlosers e o formaţie de etno-jazz care a făcut săli pline la numeroase festivaluri europene. La Veneţia, de-abia dacă a strîns o sută de spectatori. Marius Mihalache, un muzician care a transformat ţambalul în instrument de jazz, este şi el cunoscut pe la festivalurile din Europa, dar la Veneţia sala a fost pe jumătate goală. Saxofonistul de origine română Nicolas Simion e o vedetă internaţională a jazzului, însă în Italia a rămas fără spectatori... Doar foarte puţini petrecăreţi au trecut pragul Pavilionului Italiei de pe insula Bienalei, un spaţiu care a găzduit cîteva expoziţii, o serie de proiecţii cinematografice şi două scene pentru concerte live.Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia a prezentat o expoziţie extraordinară (intitulată "Apa şi lutul") despre istoria ceramicii. Aproape nimeni nu a intrat să o vadă; nici măcar expoziţia de măşti tradiţionale româneşti - unele foarte spectaculoase - nu a trezit interesul trecătorilor. Evenimentele care s-au bucurat de atenţia şi aprecierea publicului au fost concertul itinerant al fanfarei Şavale - o formaţie deja cunoscută veneţienilor de la concertul de Revelion - şi spectacolul oferit de Teatrul Masca.Odată cu aceste insuccese, au eşuat şi încercările autorităţilor locale de a înscrie carnavalul pe direcţia festivalurilor culturale elitiste. Asediat de turişti, oraşul-gazdă al carnavalului este victima propriului succes. Nimeni nu vine la Veneţia să vadă spectacole de teatru, concerte sau expoziţii. În timpul carnavalului, parada costumelor din piaţa San Marco pare să fie unica preocupare culturală a turiştilor. În acest hipermarket, produsele culturale româneşti au şanse foarte slabe să fie cumpărate.