"Shakespeare nu s-ar fi supărat pe mine“ – interviu cu Gigi CĂCIULEANU

Publicat în Dilema Veche nr. 538 din 5-11 iunie 2014
"Shakespeare nu s ar fi supărat pe mine“ – interviu cu Gigi CĂCIULEANU png

„În dansul meu, nici nebunia, nici structura nu pot exista singure“, scrie coregraful Gigi Căciuleanu în cartea sa de „gramatică a dansului“ – Vînt, Volume, Vectori. Recent, a montat la Teatrul Metropolis din Bucureşti spectacolul Folia, Shakespeare & Co.  

Cum se întîlnesc nebunia şi structura, delirul şi luciditatea în acest spectacol?

De fapt, am plecat de la tema muzicală „Folia“, care a avut şansa să fie la modă vreo două sute de ani. O frază muzicală de cîteva măsuri, care a fost interpretată de cei mai mari – Corelli, Vivaldi... Am plecat, muzical vorbind, de la această folie a artei, pentru că nu-mi explic cum un lucru atît de simplu a avut acest impact asupra publicului – ne dorim cu toţii să durăm cel puţin zece ani, d-apoi două sute! Am luat bastonul din două capete: cel muzical, această temă – „folia“, şi celălalt capăt, foarte stufos şi ramificat, cel shakespearian, pe care mi-l doresc de foarte multă vreme. Bufonii ăştia nu sînt doar nebunii regelui, nebunii de la curtea nobililor, dar şi Hamlet, şi Regele Lear sînt la rîndul lor nişte bufoni pentru că – gîndesc eu – Shakespeare era un mare bufon. Şi cred că, pe această temă, sigur, păstrînd proporţiile, nu numai eu, ci noi, artiştii, ne întîlnim fără să vrem cu Shakespeare, fiindcă el ne-a ghicit şi toate piesele lui sînt despre teatru în teatru, despre spectacolul vieţii, despre spectacolul nebuniei. Se spune că nici o nebunie nu e mai nebună decît realitatea. Şi aşa este. Acest bufon, pe care l-am dansat de mult la Opera din Bucureşti, a fost unul dintre primele mele roluri, care-mi plăcea la nebunie. Eu am cerut să fiu distribuit, deşi eram în contre-emploi acolo, pentru că eu sînt înalt, iar bufonii de obicei sînt mititei şi zvîrlugi. Eu am fost iute şi zvîrlugă şi m-am transformat în bufon. Îmi plăceau foarte mult, în afară de piruetele pe care le face bufonul, şi piruetele spiritului, nebunia minţii. Să vă spun şi-o anecdotă. Cînd dansam atunci bufonul, îmi depăşeam rolul, în loc să fac numai cele cîteva mişcări ale sale şi pe urmă să mă pun deoparte, la picioarele reginei, în Lacul lebedelor, eu mă urcam pe tron, îi făceam pe toţi să rîdă. Am fost chemat la conducere şi mi s-a spus: „Tovarăşu’ Căciuleanu, vă depăşiţi rolul.“ Şi eu zic: „Da, e mai bine să-l depăşesc eu pe el, decît să mă depăşească el pe mine“. Era să mă dea şi afară. Dar de-atunci mi-am zis: dacă n-am voie aici, am să-l fac eu într-o zi pe acest bufon să trăiască pe scenă în plină putere, în plină lumină, nu numai la umbra reginei sau a prinţesei, sau a ducelui, ci în lumina proiectoarelor. Şi aşa s-a născut această Folie, pe care de mult o coc, e în creuzetul alchimic, de foarte multă vreme.

Prin ce transformări a trecut acest bufon de la Lacul lebedelor pînă la bufonii pe care i-aţi pregătit pentru spectacolul Folia, Shakespeare & Co?

Eu cred că întotdeauna m-am simţit bufon. Cînd eram mic, mă întreba lumea ce vrei să fii şi spuneam că vreau să fiu claun-matematician. Mergeam la circ şi-mi plăceau foarte tare claunii. Nu înţelegeam eu mare lucru atunci, dar îmi plăcea strălucirea lor. În afară de faptul că făceau trăsnăi, erau frumoşi, erau strălucitori, aveau paiete. Făceau acrobaţii mai bine decît acrobaţii, făceau dresuri mai bine decît dresorii. Atunci nu analizam treaba asta, dar mi-am zis: vai, dacă s-ar putea să se aprindă şi pe mine o lumină şi să fiu şi eu la fel de strălucitor şi să-mi permit atîtea obrăznicii cîte-şi permit ei şi să fac să hohotească o sală-ntreagă, nu numai de rîsul acela gros, dar de plăcere. Da, pe undeva cred că întotdeauna am fost bufon. Pentru că bufonul e întotdeauna cumva pe muche de cuţit. Trebuie să fie obraznic, că altfel nu e plătit sau e lăsat flămînd, dar, în acelaşi timp, dacă-şi depăşeşte limitele, nu e bine. Nici o mişcare nu e inocentă la un bufon. Totul e cu nişte gînduri ascunse. Cînd toată lumea mînca la un ospăţ, el trebuia să stea şi să spună trăsnăi. Şi e cam ce ni se întîmplă şi nouă – cînd toată lumea vine la distracţie, la teatru, bufonii sînt pe scenă şi nu se distrează deloc. Un bufon nu se distrează, un bufon arde, pe un bufon îl ia mama dracului pe scenă. Ceea ce se întîmplă şi cu un dansator. Foarte apropiaţi sîntem noi, dansatorii, de bufoni.  

Poate fi redusă opera lui Shakespeare la cîteva gesturi esenţiale?

Nimic nu poate fi redus din Shakespeare, reducerea ar fi şi de prost gust, şi nemeritată. Ca să vă spun drept, l-am recitit de cîteva ori pe Shakespeare. Ceea ce s-a întîmplat este că mi s-a învălmăşit totul în cap. Dar în acelaşi timp, am citit o carte minunată a lui Victor Hugo despre Shakespeare, carte care mi-a dat voie să fac acest spectacol. De exemplu, am aflat din ea că pe vremea lui Shakespeare nu exista obiectul caiet şi totul era scris pe foi volante. Şi mi-am zis: dar dacă ei au încurcat într-o zi foile alea şi deodată bufonul din Cum vă place vorbeşte în Noaptea regilor şi dacă Hamlet deodată a greşit şi mai zice şi o trăsnaie de bufon? Mai ales că, tot de la Hugo o ştiu, actorii mai adăugau şi de la ei, aveau nişte libertăţi. Tot bufonească este această posibilitate de libertate pe care le-o dădea Shakespeare actorilor. Shakespeare-regizorul, Shakespeare-autorul pe viu, nu cel care stă pe un soclu. Cel care era în laboratorul foliei shakespeariene. Şi mi-am dat seama că aveam voie, poate, şi Shakespeare nu s-ar fi supărat pe mine dacă aş fi luat anumite replici şi le-aş fi aruncat dintr-o piesă într-alta.  

Dar cum găsiţi totuşi o logică sau o coerenţă în nebunie?

Nimic nu-i mai logic decît logica unui nebun. Ştiţi bancul acela cu nebunul care trage un pantof de sfoară şi i se spune „Vai, ce căţeluş frumos aveţi!“ Şi el zice „Da’ ce, eşti nebun, nu vezi că-i un pantof?“ Este logica unui Escher, în care vezi drumul care urcă şi deodată el coboară, dar nu ştii cînd s-a întîmplat coborîrea. Sau o apă curge în jos, aşa cum e firesc să fie şi, urmărind cascada aia, deodată o vezi că ea urcă, în loc să cadă. Cred că şi Escher e foarte shakespearian, în acelaşi timp foarte nebun şi foarte matematic. Ca să faci această grafică, trebuie să ai o matematică arhitecturală extraordinară, nu-i numai o trăsnaie.

Cum se traduce în dans discursul nebunului/bufonului din opera lui Shakespeare?  

Eu aş zice că se traduce în mişcare. Mişcare este la îndemîna oricui. Orice om, orice pisică, orice cîine, orice stea de pe cer se mişcă. Trăim într-o mişcare continuă şi cred că e limbajul cel mai adecvat ca să sintetizezi nişte lucruri. Aşa cum poezia, în două-trei silabe, puse într-un fel sau altul, sintetizează o lume întreagă, aşa şi cîteva mişcări, puse într-un fel sau într-altul, nu pot să rezume, bineînţeles, dar pot să sintetizeze una dintre esenţele pieselor lui Shakespeare.

Cum vă alegeţi aceşti colaboratori? Cum vă alegeţi dans-actorii?

După sclipirea din ochi. Dacă văd că le sticlesc ochii cînd le propun ceva, îmi spun: da’, dom’le, sînt buni. Adică nu neapărat dacă sînt tehnic buni, pentru că tehnica o luăm de la capăt de fiecare dată. Eu am o definiţie a tehnicii, care ar fi disponibilitatea corpului şi a spiritului, şi a minţii, bineînţeles. Adică nu numai posibilitatea de a face un lucru sau altul, dar posibilitatea de a avea antenele şi pîlniile deschise ca să poţi pleca de la punctul zero, de la pagina albă, de fiecare dată. Aşa cum un poet pleacă întotdeauna de la o pagină albă, nu scrie un poem peste alt poem, aşa şi aici, eu îi rog să considere că fiecare mişcare este ca şi cum ar fi prima şi ultima mişcare din viaţa lor, să-şi dea duhul la acea mişcare, să nu se economisească. E exact acea folie a funambulului care, pe lîngă frumuseţea gesturilor pe care le are cînd traversează între două case pe un fir întins, are şi pericolul morţii, el poate să cadă în orice moment şi să-şi frîngă oasele.   

interviu realizat de Adela GRECEANU şi Matei MARTIN pentru emisiunea Timpul prezent, la Radio România Cultural 

Foto: adevarul.ro, D. Ioniţă

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.