Tribul Mursi – între farfuriile din buză şi stupii de albine

Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
Tribul Mursi – între farfuriile din buză şi stupii de albine jpeg

Pe drumul spre Jinka, ghidul nostru îşi tot suna prietenii din zonă. Cînd termina de vorbit, se întorcea spre noi şi ne spunea cu o faţă pleoştită: „Încă se bat. Nu ne lasă poliţia să mergem.“ Vrusesem neapărat să-i vedem pe Mursi, cel mai spectaculos dintre triburile etiopiene, cunoscuţi pentru farfuriile din buzele femeilor, pentru coarne şi pentru decoraţiunile cu oase. „De ce se bat?“ întrebăm noi cu feţe şi mai pleoştite, încercînd să aflăm motivul conflictului dintre Mursi şi Ari, un alt trib din zonă, mult mai civilizat, modern şi integrat, însă. „Pe nişte stupi. Ari au pus nişte stupi pe teritoriul despre care Mursi zic că-i al lor şi Mursi i-au furat. Mai era ceva şi cu nişte vaci care au trecut dintr-o parte în alta.“ Deci, nişte stupi. Şi nişte vaci. Iar ei se bat cu puşti şi suliţe. Sună a începutul unui banc. Ar fi fost mult mai amuzant dacă nu s-ar fi lăsat cu victime.

Cînd am ajuns acolo, situaţia se mai liniştise. Dintre toate maşinile care livrau turişti la satele Mursi, am fost primii care am zis că mergem, în ciuda avertismentelor că sînt încă destul de nervoşi. După noi s-au mai luat vreo două maşini, restul s-au întors spre un fresh de mango, mai sigur. „N-au nici o treabă cu turiştii“, ne-a asigurat ghidul. „Nu sînteţi Ari, nu se iau de voi.“ Pentru orice eventualitate, a venit şi un soldat înarmat cu noi. Păi chiar aşa, cine şi-ar ataca bancomatul? Pentru că asta înseamnă turismul pentru Mursi – o sursă inepuizabilă de bani care se transformă, după prînz, în honey wine şi araki, două băuturi care-ţi raşchetează stomacul mai ceva ca detergentul de vase din reclame. Ştim sigur, ne-au ameţit bine cu honey wine şi araki un alt trib foarte simpatic, Dorze, care au insistat că aşa-i tradiţia, bei şi strigi: „Yo Hooo!“ Cum să nu respecţi tradiţiile oamenilor? Am strigat „Yo Hooo!“ 

Revenind la prietenii Mursi, e o relaţie bolnăvicioasă cu turismul acolo, de ambele părţi: Mursi cer taxă de intrare în sat (se plăteşte la şeful de trib – 100 birri/5 dolari) şi apoi cer bani pe fotografii. Insistent. Nu au chef să mai facă altceva, abia dacă-şi mai cultivă pămîntul sau dau mîncare la vite, pentru că – nu-i aşa? – afacerile merg mai bine cînd dai frumos în poză. Turiştii se duc acolo ca la un safari uman şi aruncă în stînga şi-n dreapta cu bancnote (pe care, dacă sînt vechi sau deteriorate, Mursi le refuză superior).

Ajunşi acolo, ne-am trezit înconjuraţi de tot satul. Jumate cu suliţe, jumate cu puşti, toţi trăgeau de noi la propriu să le facem poze. Din păcate, e singura formă de interacţiune posibilă cu ei. Tariful e fix, ca la orice business care se respectă – 2 birri/poză/om. Dacă e mamă cu copil, dai 5. Matematica lor e imbatabilă: cinci oameni în poză – 10 birri, adică jumătate de dolar. Dacă mai face cineva din grupul tău o poză, chiar şi cu telefonul – alţi 10 birri. Şi nu vă imaginaţi cît de vigilenţi sînt la numărat clicurile aparatului foto. Noroc cu Amare, ghidul nostru, care îi şi ne organiza, mai ales cînd nu aveam bani schimbaţi, şi care îi convingea că sigur nu le dăm eşarfa de la gît pe o poză.

Mursi trăiesc în sudul Etiopiei, pe valea rîului Omo, în mijlocul Parcului Naţional Mago, la peste o oră de mers cu maşina din Jinka. Nu mai sînt mulţi (cam 7000) şi sînt consideraţi unul dintre ultimele triburi sălbatice din Africa. Nimeni nu ştie cu exactitate care e semnificaţia farfuriei pe care o poartă femeile în buza de jos, cea care atrage, de fapt, atîţia vizitatori mai mult sau mai puţin doriţi, farfurie care a devenit semn distinctiv al tribului. Semnificaţia simbolică s-a pierdut în timp, probabil mult înainte ca Mursi să devină atît de cunoscuţi prin prisma ghidurilor turistice şi a suvenirurilor.

Se pare că e un mod tradiţional de a-ţi decora corpul, la fel ca tatuajele cu fierul încins, pe care le au pe piele. Farfuria reprezintă trecerea de la fată la femeie, capacitatea de reproducere, fiind pusă undeva pe la 14-15 ani. De asemenea, ţine şi de statut – cu cît mai mare farfuria, cu atît mai bine. Există şi o altă teorie (National Geographic, 1938), care spune că femeile au început să îşi pună farfurii în buză pentru a evita să fie luate de vînzătorii de sclavi. Nu arată prea bine cînd le dau jos, într-adevăr. Recomand un articol excelent şi cuprinzător pe tema asta – „Lip-plates and the people who take photographs“, Anthropology Today, nr. 20, aprilie 2004.  

E un contrast uriaş între felul în care arată şi trăiesc, în colibe de pămînt şi paie, şi afluxul de turişti cu aparate foto care vin, apasă pe declanşator şi se urcă înapoi în jeep, eventual oripilaţi de sălbăticia tribului. E o agresiune subtilă de ambele părţi – Mursi sînt foarte insistenţi în a-ţi cere să le faci poze şi a-ţi lua banii, turiştii sînt insistenţi în a se băga în sufletul lor şi a-i fotografia. Iar cîştigurile lor sînt artificiale. Cum spuneam, lucrul ăsta nu rămîne fără consecinţe. Spre deosebire de alte triburi care s-au integrat în comunitate (copiii merg la şcoală, adulţii muncesc, construiesc aşezări mai puţin primitive ş.a.), dar şi-au păstrat totuşi o parte din obiceiurile tradiţionale şi din semnele distinctive (tatuaje, haine, ornamente), Mursi nu prea mai vor să facă altceva, devin şi mai agresivi sau orgolioşi decît erau.  

Am plecat de acolo cu sentimente contradictorii. Pe de-o parte, mi s-a părut foarte interesant să văd un trib adevărat, pe de altă parte, aveam senzaţia că ceva e profund în neregulă acolo, cu toate efectele pe care le are turismul de felul acesta asupra unei comunităţi. Pe drumul de întoarcere, ne-am intersectat cu mai multe grupuri de Ari, toţi înarmaţi. Ghidul ne-a explicat că erau supăraţi şi că inspectau ca nu cumva vreun Mursi să-şi arate tatuajele pe teritoriul lor. Se vor împăca repede – ne-a mai spus –, astfel de conflicte nu sînt rare, dar se sting repede, la un pahar de honey wine, din mierea de la stupii cu pricina. 

Foto: A. Gheorghe

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.