Cazul Alexandrescu şi banii din spatele lui

Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

Ştirea arestării directorului executiv de la Antena Group, Sorin Alexandrescu – sub acuzaţia de şantaj –, a aruncat în aer piaţa media din România. Povestea de business din spatele ei e, însă, mai interesantă.

Toată tărăşenia merită un paragraf de recapitulare. Conform interceptărilor de la DNA, Alexandrescu a cerut unui acţionar al RCS & RDS, Ioan Bendei, să încheie un contract care ar fi obligat RCS & RDS la plata a 35 de milioane de euro pentru includerea posturilor din Antena Group în oferta TV proprie. Suma a fost considerată anterior de RCS & RDS prea mare, ceea ce a dus la scoaterea Antenelor din reţeaua de DTH (satelit digital) a companiei. Dacă RCS & RDS nu ar fi făcut acest lucru, Alexandrescu şi Antenele ar fi dezvăluit o finanţare de 1,7 milioane de euro – sau 3,5 milioane, s-a spus ulterior – pe care compania de cablu i-a oferit-o lui Mitică Dragomir, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal. Desigur, o astfel de idee de finanţare este ciudată, mai ales în contextul în care Mitică Dragomir e un personaj-cheie în afacerea meciurilor din campionatul intern, pentru care RCS & RDS a licitat, cu succes, şi în 2008, şi în 2011.

Din punctul de vedere al anchetei, cazul Sorin Alexandrescu este similar – dacă nu chiar mai complicat pentru învinuit – cu un alt caz, care s-a soldat cu condamnare: cel referitor tot la şantaj, dar cu Sorin Ovidiu Vîntu şi Sebastian Ghiţă. În povestea mai recentă, există, în plus, un martor-cheie, Mitică Dragomir, care a confirmat cu detalii cele discutate în interceptările telefonice, existente şi în cealaltă afacere. Probabil, lucrurile sînt foarte complicate pentru Sorin Alexandrescu, mai ales că avocatul lui, Gheorghiţă Mateuţ, pare a fi ales ca linie de apărare nu negarea conţinutului interceptărilor, ci lipsa prejudiciului, deoarece contractul nu s-a mai semnat. Faptul că banii nu s-au dat ar scoate de sub incidenţa DNA întreaga poveste, fiindcă Direcţia Naţională Anticorupţie se ocupă doar de infracţiuni cu un prejudiciu mai mare de 200 de mii de euro, iar înregistrările – realizate de SRI la cererea DNA – ar fi nule în sens juridic.

Dar nu şi în sens public. Chiar dacă Sorin Alexandrescu ar ieşi de sub incidenţa legii în acest caz, faptul că ar fi ameninţat un rival de afaceri cu dezvăluirea unor date compromiţătoare ar rămîne. Ceea ce ne duce exact la povestea de business despre care vorbeam.

Dacă e s-o spunem de la coadă la cap, cum se spun lucrurile în presă, ea se rezumă la: „Managerul unui mare grup media nu găseşte altă sursă mai bună de venit, decît să preseze un cablist (telecom, pe stil mai nou) să-i ofere mai mulţi bani pentru difuzare, din abonamentele pe care acesta le colectează.“

Sună destul de trist şi spune multe despre felul în care se fac afacerile în România. Să mai facem, însă, un pas înapoi. Alexandrescu avea la mînă RCS & RDS cu contractul referitor la finanţarea firmei lui Mitică Dragomir, Bodu SRL. Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal a luat bani de la unul dintre cei mai activi participanţi la licitaţiile pentru meciurile din Ligă. RCS & RDS a achiziţionat o mare parte dintre acestea în 2008, în consorţiu cu Antenele, contra a peste 100 de milioane de euro. Alexandru Oprea, CEO-ul companiei de telecomunicaţii, a suflat atunci cele mai bune pachete de meciuri de sub nasul Realitatea-Caţavencu. Dacă meciurile s-ar fi dovedit rentabile, ar fi fost un balon serios de oxigen pentru o piaţă media care începea să scadă, din punctul de vedere al cheltuielilor de publicitate. Astăzi, televiziunile se bat pe aproximativ 200 de milioane de dolari din totalul ceva mai mic de 300 al cheltuielilor cu reclame. Meciurile ar fi trebuit difuzate pe canale specializate, la care telespectatorii-microbişti ar fi urmat să se aboneze. Un calcul simplu spunea, la vremea respectivă, că un pachet de fotbal, vîndut de cablişti cu 1-2 euro, ar fi dus la un profit serios.

Lucrurile n-au ieşit, însă, ca pe hîrtie. Motivul a fost unul simplu: Mitică Dragomir şi Liga lui au programat, săptămînal, mai multe meciuri în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, drept pentru care Antenele, responsabile cu împachetarea şi difuzarea lor pe post, au trebuit să îşi imagineze nu mai puţin de patru GSP TV-uri. Neînţelegerile dintre RCS & RDS şi Antene au apărut ulterior şi s-au referit la banii care trebuiau plătiţi către Ligă. Cele două grupuri s-au dat reciproc în judecată şi a urmat ceea ce s-a văzut zilele trecute la DNA.

Care DNA, apropo, nu s-a oprit la Sorin Alexandrescu, ci a luat la verificat şi contractul dintre RCS & RDS şi firma lui Mitică Dragomir. Dar, din nou, despre vinovaţi, în acest sens, e treaba justiţiei să vorbească. Întrebarea e ce l-a făcut pe Mitică Dragomir să încurce socotelile RCS & RDS şi Antena Group, în 2008.

La vremea respectivă, pe piaţă circulau diferite zvonuri. Nu le vom mai pomeni, fiindcă toată povestea e prea gravă. Cert e că, după ce a încasat (pe hîrtie) peste 100 de milioane de euro, în 2011, Mitică Dragomir a purces cu avînt la o nouă licitaţie pentru meciuri. De astă dată, nu s-au vîndut decît pachete în valoare de 36 şi ceva de milioane. Au achiziţionat şi Antena Group, şi RCS & RDS cîte ceva, dar, în principiu, marea afacere numită fotbal contra cost, pe cablu, n-a decolat. Cu excepţia televiziunii publice, care e largă la mînă în astfel de contexte, piaţa TV se fereşte de meciuri.

După ce a ieşit de la DNA, cu faimoasa şapcă roşie pe cap, Mitică Dragomir a făcut nişte declaraţii cilibii despre elefanţii care se află în conflict şi modul cum e el prins între cei doi elefanţi, adică RCS & RDS şi Antena Group.

În ultimă instanţă, în toată povestea e vorba de o mulţime de bani, pe care oamenii care fac azi vizite la DNA – sau care stau în arest – ar fi putut să-i facă împreună. În orice piaţă occidentală, microbiştii plătesc pentru fotbal. La noi, afacerile se fac altfel.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.