Cinematograful şi televiziunea, după Godard

Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Închideţi televizorul!   jpeg

Festivalul de film de la Cannes, 1982. Regizorul german Wim Wenders are ideea să cheme, pe rînd, mai mulţi regizori de film într-o cameră de hotel şi să-i pună să vorbească despre ce cred în legătură cu viitorul cinematografiei, dacă s-a pierdut limbajul cinematografic, dacă filmul e o artă care moare etc. Cadrul este fix, cu un fotoliu de hotel în contre-jour, cu fereastra în spate, cu o masă în apropiere pe care este pus un magnetofon şi cu un televizor pornit. Fiecare regizor este lăsat singur în faţa camerei de luat vederi, să răspundă la întrebările scrise de Wenders pe o foaie. Regizorii sînt Steven Spielberg, Jean-Luc Godard, Rainer Werner Fassbinder, Werner Herzog, Michelangelo Antonioni şi alţi cîţiva, mai puţin celebri. Este vorba de documentarul Camera 666/Chambre 666 (pe care l-am putut vedea sîmbăta trecută la TVR Cultural). „Numărul fiarei“ din titlu ne spune că se vorbeşte despre Apocalipsă, despre Apocalipsa cinematografiei – sau cel puţin asta e intenţia lui Wim Wenders, aşa cum transpare din întrebările lui. Regizorii intervievaţi nu sînt însă aşa de catastrofici: unii nu văd nici un pericol în televiziune şi spun că fac ei înşişi producţii TV, alţii consideră că videocasetele sînt chiar un lucru bun, un suport pe care culorile nu se mai degradează ca pe peliculă (Antonioni).


Dintre toţi regizorii care au vorbit în faţa camerei lui Wenders, cel mai mult mi-a plăcut Jean-Luc Godard. Mi-a plăcut atît de mult, încît i-am transcris discursul. Cum Godard vorbeşte foarte mult şi despre televiziune, m-am gîndit că n-ar fi rău să împărtăşesc spusele lui, în cadrul acestei rubrici:
„Mai întîi a fost naşterea tehnică a televiziunii, la care oamenii de film nu au vrut să se implice. S-au implicat cei care se ocupau de comunicaţii. Astfel, astăzi televiziunea e ca un mic oficiu poştal. Nu-ţi e teamă de ea, pentru că este aproape, eşti foarte aproape de imagine. Cum este aşa de mică, nu are de ce să-ţi fie frică de ea. La cinematograf, imaginea îţi face frică pentru că o vezi mai mare – dar e şi mai departe. Se pare că astăzi preferăm să vedem o imagine micuţă şi de aproape, decît o imagine mare şi de departe.
Televiziunea s-a dezvoltat foarte repede pentru că s-a născut în Statele Unite şi pentru că s-a născut în acelaşi timp cu publicitatea, care a finanţat-o. Lumea publicităţii e foarte puternică şi poate să vorbească despre lucruri într-o singură frază sau imagine. Are la fel de multă forţă ca Eisenstein. Clipul publicitar este ca filmul Crucişătorul Potemkin, numai că «Potemkin» durează o oră şi jumătate, în timp ce un clip nu e mai lung de un minut. Dacă ar fi mai lung, ar trebui să spună adevărul despre maşină sau marca rachetei de tenis. Se admite din start absenţa adevărului şi totul nu este decît vorbărie despre.

Din ce în ce mai multe filme vorbesc mai degrabă despre alte filme, decît despre o realitate din afara cinematografului. Este adevărat, e dificil să filmezi afară, asta înseamnă să-ţi asumi nişte riscuri. Se pare că viaţa nu poate să-ţi furnizeze poveşti fără să-ţi dea bătăi de cap. Vrem numai poveşti pe care le ştim deja. Eu consider că imaginea trebuie să fie o radiografie a unei boli sau a unei stări de sănătate.

Televiziunea e făcută în numele puterii. Putere politică, puterea banului... Ceea ce urmăreşte televiziunea nu este povestea. În Dallas nu e poveste. Uneori tocmai asta îmi place la Dallas – că nu are poveste. Visul Hollywood-ului este să facă un singur film (asta face de fapt televiziunea) şi să-l difuzeze peste tot. Filmele au titluri diferite, ca şi serialele de televiziune, dar sînt de fapt acelaşi lucru. Iar textul devine din ce în ce mai important, el dă titlul, iar oamenii cred că văd altceva, de parcă ar fi nişte copii.“
Apoi Godard a tăcut şi a rămas, fumînd, adîncit în gînduri. După mult timp, a mai spus cîteva fraze:
„Filmele sînt făcute atunci cînd nimeni nu vede. Invizibilul e cînd lumea nu vede. Incredibilul e cînd lumea nu vede. Cinema-ul este să arăţi incredibilul, ceea ce nu se vede.“
Mă-nnebunesc după Godard!
 

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.