Clujul este un trend?

Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Bookfest, alegerile şi starea de normalitate jpeg

Mama mea este clujeancă, o mare parte din copilărie mi-am petrecut-o la Cluj, mai ales vacanțele de vară. Cînd mă gîndesc la Cluj, mă gîndesc în primul rînd la orașul bunicilor mei. La cartierul Gheorgheni, cu părculețele și grădinile lui, cu blocuri tip, albe, de patru etaje și cu aspect de „stațiune“. La complexul comunist Hermes de unde ne cumpăram înghețată Polar. La balconul însorit al bunicilor, plin de ghivece cu mușcate, unde ne jucam cu păpușile „în ora de liniște“ (afișată la avizierul blocului) și de unde se vedea Feleacul învăluit într-o pîclă străvezie. La „Fața“, „Rațele și vînătorii“, „Țările“ și la toate jocurile pe care le jucam în spatele blocului, în vreme ce o armată întreagă de bunici și bunice ne strigau, cu glas cîntat, de pe la ferestre, să intrăm în case, pentru că s-a făcut tîrziu. Dar și la excursiile pînă în centrul orașului, la cozile de la Cinema Victoria atunci cînd veneau filme ca Liceenii, la magazinul Central, de unde bunica noastră ne cumpăra materiale pentru rochii, la semafoarele care durau su­ficient de mult ca doamnele ce se întîlneau în­tîmplător la vreo trecere de pietoni să facă schimb de rețete de prăjituri. La viața aceea dulce de Ardeal, cu minunata ei lentoare (desigur, atunci nu cunoșteam termenul, însă cînd soseam la Cluj din Bucureștiul îmbîcsit și gri, o simțeam din plin).

Perspectiva mea asupra Clujului a fost mereu una mai mult decît subiectivă, cu timpul mi-am creat un soi de mitologie personală legată de acest oraș. Mai ales că mereu îl comparam cu Bucureștiul, pe care l-am disprețuit multă vreme și oarecum pe nedrept. De altfel, îl disprețuiau și clujenii. Clujul era „curat“ în comparație cu Bucureștiul, care era „murdar“. Clujenii erau „oameni de treabă și gospodari“, în vreme ce bucureștenii erau nesimțiți, gălăgioși, parveniți, într-un cuvînt, „mitici“. Clujul era un oraș liniștit, iar Bucureștiul era aglomerat. Clujenii din copilăria mea aveau un soi de respect față de București doar pentru faptul că era capitala țării (iar cînd aflau că locuiesc în București, începeau să scotocească prin memorie după vagile lor amintiri bucureștene – făcuseră armata pe lîngă Gara de Nord, un curs de specializare prin Colentina etc.), însă se jurau că nu s-ar muta acolo nici în ruptul capului. Toate acestea au contribuit, în mintea mea de copil, la desăvîrșirea unei imagini idilice a Clujului. Pur și simplu îl iubeam. Am suferit împreună cu o parte din clujeni cînd Funar a vopsit băncile în culori tricolore, l-am iubit și mai mult în anii ’90 cînd arăta din ce în ce mai ponosit și încremenit în timp, m-am bucurat atunci cînd mi-am dat seama că orașul se schimbă, se dezvoltă și începe să (re)devină un reper cultural. M-am bucurat și de faptul că oamenii cîștigă din ce în ce mai bine și că se construiesc vile pe Feleac, că pe stradă se vorbesc și alte limbi străine în afară de maghiară, că orașul reprezintă o relocation pentru IT-iști. Și am privit faptul că Nokia își deschisese o fabrică la Jucu sau construirea Cluj Arena ca pe niște realizări personale.

Toată viața mea adultă, am trăit cu nostalgia Clujului, considerîndu-l „acasă“ și fiind aproape convinsă că într-o zi mă voi întoarce definitiv aici. Pînă în urmă cu cîțiva ani, cînd ajungeam la Cluj mă cuprindea un soi de stare extatică. Însă pe măsură ce am început să reevaluez Bucureștiul (oare de ce trebuie mereu să apreciem sau să depreciem doar prin comparație?) și să mă reîmprietensc cu orașul meu natal, am încercat să nu mai privesc lucrurile într-un mod idealist. Între timp, Clujul a devenit un loc extrem de cool pentru „mitici“, care se afișează pe Facebook cu un soi de teribilism – „Sînt plecat la Cluj!“. Acel Cluj boem, snob sau hip, depinde de cum privești lucrurile, al festivalurilor – TIFF, Peninsula, Electric Castle etc. – nu este, însă, Clujul meu. În ultima mea vizită recentă, mi s-a părut un oraș nerealist de scump, la capitolul pub-urilor și la ieșit în oraș, sau poate că unora li s-a urcat boemia (sau snobismul sau hip-ul) la cap. Nerealist dacă ne raportăm la ce are Clujul de oferit, în afară de atmosferă. Cam peste tot este ceva mai scump decît în Centrul Vechi din București, de pildă. Nu mă deranjează să beau o cafea cu 10 lei pe strasse, însă mă gîndesc că, totuși, nu sînt la Viena. Apoi, mă uit în jur și mă încearcă un sentiment de dezamăgire – clădirile din centru nu sînt restaurate, cele mai multe au fațadele jupuite, unele îmi amintesc de anii ’80, au rămas exact la fel. În orașul „liniștit“, stai minute în șir blocat în trafic, iar în centru nu există locuri de parcare. Viața de noapte o fi ea cool, însă viața de zi cu zi nu are nimic spectaculos (în afara festivalurilor deja amintite). În schimb, sînt mulți cerșetori care se țin cu insistență după tine (din nou prin comparație, observ că sînt din ce în ce mai puțini în centrul Bucureștiului). În cofetăria copilăriei mele, Carpați, nu mai există Doboș și tort Krantz, în schimb au apărut diferite prăjituri cu nume sofisticate sau unele „tradiționale“ precum prăjitura Snickers.

Totuși, orașul are încă acea minunată lentoare, iar semafoarele durează încă suficient de mult ca să ai timp pentru un schimb de rețete. Și sînt multe flori care se vînd de-a dreptul pe trotuar. De data aceasta, am avut senzația că există două orașe într-unul singur – acel Cluj trendy, „reinventat“ și idealizat mai nou de către cei străini lui, și orașul „vechi“, cu farmecul său un pic desuet. Între cele două nu s-a construit încă o punte de legătură.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.