Cum am devenit dictator

Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Cum am devenit dictator jpeg

Dezvoltarea Internetului reprezintă, în bună măsură, o evoluţie a societăţii consumeriste în defavoarea formelor tradiţionale de media. Deşi ziarul, televiziunea şi radioul sînt departe de a fi medii moarte, capacitatea lor de interactivitate cu utilizatorii este semnificativ mai scăzută decît ceea ce oferă Internetul. Putem interveni telefonic într-o emisiune de radio, transmite întrebări pentru un interviu, schimba canalul de pe un talk-show pe altul sau putem scrie o scrisoare editorului pentru articolul din ziarul de ieri, dar în nici unul dintre cazuri nu simţim, în vreun fel, apartenenţa la o comunitate. Ceea ce a început ca o revoluţie în informare, cu ziarul reprezentînd principala cale de conectare cu problemele zilnice ale „cetăţii“, refuză, acum şi în mod absolut ironic, să ne mai motiveze în a ne simţi cetăţeni ai statului naţional. Politicienii, la rîndul lor, se luptă cu adaptarea la noile forme de media.

La ce ne foloseşte PIB-ul Islandei

Pe Internet ne putem defini comunitatea la care dorim să aparţinem. Nu ştiu în ce măsură această stare de fapt poate reprezenta un atac la adresa calităţii noastre de cetăţeni ai unui stat naţional, dar cred că interconectivitatea pe care o oferă mediul internaut ne-a adus pe toţi mai aproape de probleme mai largi, de o complexitate globală. Mai mult, evoluţia noilor forme de media şi viteza cu care se transmite informaţia la scară macro a făcut din obişnuiţii consumatori de ştiri nişte persoane care dispun de capacitatea hiperinformării. Putem, în acest moment, să aflăm, de exemplu, PIB-ul Islandei (12,3 miliarde de euro în 2008). Probabil că nu ne-ar fi interesat niciodată această informaţie, dar ea există, undeva, pe Internet.

Ca să aflu informaţia de mai sus, am efectuat o căutare pe Google. Mai exact, în loc să fiu legat de pămînt şi de statul în care locuiesc, să-mi primesc cuminte cotidianul preferat prin abonament, am căutat informaţia. Am devenit un vînător de informaţii, în loc să aştept, la un moment dat şi fără vreo dorinţă exactă, ştirea despre criza financiară în care se află ţara respectivă. Nu m-am interesat pe tema crizei, am aflat doar o mică bucată din poveste, dar tocmai din capacitatea mea de a-mi lega propriile informaţii cap la cap şi dintr-o sumedenie de surse am transformat, automat, informaţia într-un bun de consum. Un ziar nu ar putea să facă asta niciodată, la fel cum nu ar putea să-mi satisfacă toate interesele într-un mod personalizat.

Preşedinte şi postac

În drumul meu spre propria republică cu populaţie, mi-am făcut şi un blog, unde am preluat informaţia cu privire la PIB-ul Islandei şi am adăugat poze de la NASA cu privire la erupţia vulcanului Eyjafjallajokull. Am avut trafic nebun. Am publicat articolul pe Facebook şi m-am trezit cu trei prieteni noi din Reykjavik, care mi-au comunicat informaţii legate de eveniment şi mi-au trimis poze noi. M-am trezit preluat de BBC, pe Twitter. 24 de ore mai tîrziu m-au sunat cei de la Realitatea TV să mă întrebe dacă dau declaraţii. Peste două zile mi-am primit ziarul şi, spre surpriza mea, eram menţionat într-un colţ de pagină.

Glumesc şi poate exagerez un pic cu povestea de mai sus, dar nu de puţine ori am văzut simpli cetăţeni deveniţi reporteri pentru o audienţă globală din cauza faptului că au publicat ceva pe Internet. Or, această oportunitate nu există în vechile forme de media, la fel cum rar găseşti un site care să-ţi ofere o analiză balansată şi exhaustivă pe o temă de interes. Informaţia este atomizată în mii de pagini de Internet, de-a lungul a sute de site-uri. Procesul de a o căuta şi de a ne dezvolta o imagine de ansamblu, împreună cu sute de milioane de alţi oameni, în acelaşi timp, duce la o serie întreagă de mici experimente democratice în felul în care aceşti cetăţeni din state diferite interacţionează. La publicarea informaţiei pe Internet nu colaborează doar oameni de ştiinţă sau specialişti în diferite domenii, ci, de cele mai multe ori, amatori de informaţii, curioşi fără vreo agendă exactă.

Dictator în Dilema

Sîntem departe de momentul în care Internetul ar putea să afecteze statul naţional. În acelaşi timp însă, consider că noile forme de media pot schimba perspectiva populară, pe termen lung, asupra politicii. Decăderea interesului în activităţile statului şi în oamenii săi, poate chiar în democraţie, vine ca un rezultat al transformării societăţilor vestice, spun criticii, în culturi vizuale. De la introducerea primei poze sau imagini într-un ziar, cantitatea de informaţii a scăzut. Extrema o reprezintă elementul tabloid al presei. Chiar dacă o fotografie face cît 1000 de cuvinte, reducerea nivelului de informare prin folosirea unor medii vizuale face ca Internetul să cîştige oricînd cursa în faţa vechilor forme de media.

De asemenea, în ceea ce priveşte discursul politic, devine evident faptul că reprezentanţii noştri se zbat din răsputeri să comunice prin mass-media, adaptîndu-se la stilul acesta. Or, dacă stilul evoluează înspre elemente tabloide, ştiri scurte, preconcepţii publice duse în ridicol şi imagini cît mai şocante, nu este deloc surprinzător faptul că populismul aleşilor noştri atinge cote alarmante. Nu dispun de atenţia electoratului decît în acest mod, maximum o dată pe zi, în cîteva fraze care trebuie să devină memorabile. Şi, în măsura în care Internetul ajută la acest stil de informare, este absolut evident că şi politicienii vor urma mediul în încercările de a comunica cu electoratul. Singura veste bună din această întreagă situaţie, indiferent de evoluţia vechilor forme de media, este că Internetul, la rîndul său, evoluează. Se cer din ce în ce mai mult conţinut centralizat, păreri educate care să coexiste cu norul internaut şi cu reţelele sociale care distribuie informaţia. O astfel de cerere, oricît de comercială, indică faptul că nici discursul politic nu va putea să stagneze la infinit.

Mihnea Dumitru este doctorand la Universitatea Bucureşti şi eliberează cereri de cetăţenie pentru republica personală pe site-ul său, Codex Politicus.

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.