"Vor înflori, oare, reţelele ad-hoc de purtători de computere, coordonate de agenţi de protecţie a intimităţii într-o renaştere de noi bogăţii, cunoaştere şi societate civilă revitalizată sau acelaşi regim social tehnologic nu va furniza nimic altceva decît material pentru Agenţia de Dezinformare S.A.?" (Howard Rheinghold, Găşti inteligente - următoarea revoluţie socială, Andreco Educaţional, 2005)Facebook este, pentru necunoscători, cea mai de succes reţea socială virtuală, definită de crearea unui profil şi a unei conexiuni ramificate, pe baza multiplelor afinităţi, cu un număr nelimitat de prieteni. Relaţia de "prietenie", aşa cum este descrisă de creatorii acestei reţele, este în fapt una generică, pentru că mulţi dintre membrii listei de prieteni sînt simple cunoştinţe sau colegi de serviciu. Utilizatorul primeşte o adresă prin intermediul căreia le poate comunica tuturor membrilor listei sale de la postarea unui album cu fotografii, pînă la invitaţia de a merge la un concert sau a fi fan al lui Costel Busuioc sau Barack Obama. Şi, cum unii beneficiari sînt mai exhibiţionişti decît li se pare altora că ar trebui să fie, disputele n-au întîrziat să apară.Balul de la spitalLa începutul lunii ianuarie, cotidianul italian La Stampa a scos la lumină faptul că mai mulţi membri ai personalului medical de la spitalul torinez "Molinette" foloseau reţeaua Facebook pentru a posta fotografii în care pacienţi ai clinicii erau înfăţişaţi în situaţii delicate, iar medici şi infirmieri se găseau în ipostaze care veneau în contradicţie cu statutul profesional al acestora. Imaginile depozitate în albumul cu fotografii digitale descriau diferite momente de viaţă cotidiană a spitalului: o femeie pe targă, doi medici în timp ce închideau o rană, o fotografie din sala de operaţii, o alta în care doi medici se prefac că vorbesc la telefon utilizînd componente ale defibrilatorului. Fotografia care a scandalizat cel mai tare presa din Peninsulă era cea în care un pacient aflat sub influenţa alcoolului se găsea plasat între două infirmiere care zîmbeau către obiectiv. Comentariul care însoţea fotografia completa imaginea şi-aşa şifonată a personalului spitalului torinez: "Sînt beat criţă"!Şi, pentru ca bulgărele de zăpadă să se rostogolească mai departe, jurnaliştii italieni au descoperit o altă fotografie, realizată cu ajutorul telefonului mobil, în care două infirmiere erau surprinse în timp ce fumau pe coridoarele spitalului. Lucru, evident pentru oricine, interzis de lege. Şeful clinicii torineze, profesorul Valerio Gai, care a descoperit conform propriilor declaraţii abia cu această ocazie ce este şi cum funcţionează Facebook, a calificat comportamentul angajaţilor săi ca intolerabil. Acesta a anunţat sancţiuni disciplinare atît pentru cei care au postat pe Facebook albumul "Pronto soccorso and friends" ("Primul ajutor and friends"), cît şi pentru cei care apar în fotografii în situaţii care îi descalifică din punct de vedere profesional, completînd: "Nu pot accepta ca, pe seama unui pacient care trebuie ajutat, să se glumească, mai ales că acesta se găsea în imposibilitatea de a controla situaţia dată". Investigaţiile declanşate de agenţia de protecţie a datelor personale au arătat faptul că angajaţii "Molinette" foloseau Internetul aproape în exclusivitate pentru a socializa pe Facebook şi pentru a asculta muzica difuzată de radiourile online şi aproape deloc pentru a consulta jurnale de specialitate. La presiunile autorităţilor italiene, albumele scandaloase au dispărut de pe Facebook şi este posibil ca, în foarte scurt timp, departamente de monitorizare a traficului de Internet să apară în astfel de instituţii pentru a preîntîmpina derapajele. Scepticii se întreabă pe bună dreptate cum se pot controla postările făcute din faţa PC-ului de acasă al angajaţilor spitalelor. Coincidenţa face ca nu cu foarte mult timp înaintea cazului "Molinette" revista Student British Medical Journal să fi dedicat un articol semnat de Neil Graham şi Philippa Moore tocmai pericolelor aceleiaşi reţele sociale pentru medici sau studenţi la medicină, care o utilizează într-o manieră greşită. Cei doi arătau şi cum poate deveni Facebook un mod de a-ţi încheia o posibilă carieră: "Este de discutat dacă activităţile din viaţa privată a personalului medical au un impact asupra abilităţilor lor de a practica medicina, dar nu poate fi ignorat faptul că, postînd materiale private într-o astfel de reţea publică, se creează un potenţial de subminare a profesiei".Unchiul Toto şi Sfîntul BernardoCa şi cum totul n-ar fi fost de-ajuns, opinia publică italiană a trebuit să reacţioneze în aceeaşi perioadă la apariţia unor grupuri de susţinere a celor doi capi mafioţi Toto Riina - declarat de fanii săi "un mit" - şi Bernardo Provenzano, căruia i se doreşte nici mai mult, nici mai puţin decît sanctificarea. Procurorul naţional antimafia Pietro Grasso, citat de cotidianul La Repubblica, declara: "Mafioţii se mişcă în lumea globală cu o mare rapiditate şi sînt mereu cei mai dispuşi să se adapateze noutăţilor". Investigaţiile procurorilor antimafia, cît şi interceptările telefonice au arătat că, într-adevăr, capii mafioţi încearcă să influenţeze acum opinia publică cu ajutorul reţelelor sociale, după ce în anii trecuţi încercau să cumpere voci ale presei italiene, care să le creeze curente de opinie favorabile. Cifrele - 2228 de fani declaraţi ai lui "Unchiul Toto" şi 34 de fan-cluburi Provenzano - au produs un val de reacţii care au culminat cu o scrisoare semnată de peste 100 de mii de utilizatori Facebook, pentru a şterge grupurile susţinătorilor celor doi "naşi". Acelaşi procuror Pietro Grasso intervine pentru a declara că nu este de acord cu cenzura pentru că "a ascunde nu ajută foarte mult. Contra acelora care îşi asumă valorile capilor mafiei e nevoie de o reacţie civilă de mari dimensiuni. Şi acoperirea acestora sub valuri de mesaje care să li se contrapună". Lucru care s-a şi întîmplat, în scurt timp grupul "Nouă Mafia ne provoacă scîrbă" reuşind să strîngă peste 100 de mii de membri.Alăptarea e pornografie?În tot acest timp, Facebook şi-a asigurat atenţia presei din întreaga lume după ce oficialii reţelei au decis ştergerea fotografiilor de profil sau din albume ale mamelor surprinse în timp ce alăptau. Barry Schnitt, purtătorul de cuvînt al uriaşei reţele, a declarat sec: "Mamele care postează fotografii de acest gen încalcă condiţiile Facebook în legătură cu interzicerea publicării de materiale obscene, pornografice sau explicite din punct de vedere sexual". Kelly Roman, o californiancă de 23 de ani, victimă a iniţiativei Facebook de a cenzuara fotografiile mamelor care alăptează, a iniţiat grupul "Hei, Facebook, a alăpta nu e pornografie!". La sfîrşitul lunii decembrie 2008, într-o acţiune fără precedent, 11.000 de mame şi-au schimbat simultan profilul de Facebook, postînd fotografii în care alăptau. Concomitent, alte cîteva zeci şi-au dat întîlnire în faţa sediului central al Facebook, din California, pentru a protesta în timp ce alăptau. Replica lui Barry Schnitt la aceste proteste pare desprinsă dintr-un comunicat al unei biserici conservatoare: "Sînul nud, cu mamelon şi aureolă - prea multă nuditate la un loc! În multe imagini sîni enormi se expun în timp ce sînt atinşi de mai mulţi copii deodată. Sînt persoane cărora poate le repugnă atîta ostentaţie". Un discurs pe care comentatorul Daisy Goodvin de la prestigiosul cotidian britanic The Times avea să îl amendeze printr-o întrebare: "De ce nu există atunci nici o cenzură în ceea ce-i priveşte pe cei care îşi fac grupuri de susţinere a capului mafiot Toto Riina, din moment ce Facebook se preocupa de asigurarea unui climat sănătos pentru tinerii care navighează pe Internet?".Cele trei cazuri descrise mai sus, chiar dacă foarte diferite ca scenariu, pun în discuţie limitele între care se înscrie atît de des clamata "democraţie" a reţelelor sociale, felul în care acestea pot să devină spaţiul de manifestare a unor comportamente aberante sau în orice caz deviante de la normă, ce este şi ce nu este pornografic. Teme care păreau fumate se repun pe tapet, pentru că reapar într-un alt mediu. "E doar începutul", ne avertizează Howard Rheinghold, vocea cea mai autorizată a teoreticienilor comunităţilor virtuale.