Şcoala de acasă

Publicat în Dilema Veche nr. 657 din 22-28 septembrie 2016
Obiectul iubit jpeg

Recunosc, n-am mers niciodată la școală „de plăcere“. Nici nu putea să fie altfel, fiindcă știam că școala era, în fond, o obligație. Așa cum părinții noștri mergeau în fiecare zi la serviciu, tot așa noi, copiii, aveam obligația de a merge zilnic la școală. Acesta era ritmul vieții noastre – trezit invariabil la aceeași oră, la 7, ceas deșteptător rusesc care suna în dușmănie, 6-8 ore „de program“, fiecare cu „slujba“ lui, muncim și învățăm, apoi timp liber petrecut de regulă acasă, în familie, cu cele două ore de televizor seara și, pe măsură ce apropia vacanța de vară, așteptările legate de „sejurul“ de 12 zile la mare. Privind în urmă, realizez acum cît de searbădă era acea formă de existență, parcă a nimănui. Îmi amintesc că atunci cînd întîlneam cîte o mamă casnică, o priveam ca pe o ciudățenie a naturii. Și nu se plictisește toată ziua, acasă? Oare ce face în acele ore lungi, nesfîrșite, în care noi, ceilalți, muncim și învățăm? Însă s a schimbat regimul și nici la liceu nu am mers „de plăcere“, ba dimpotrivă, anii de liceu i am urît cel mai mult. Nimerisem din întîmplare la o clasă de matematică-fizică. Aș vrea să cred că am rămas cu ceva după zecile de ore de trigonometrie și analiză matematică, după demonstrațiile care umpleau două table întregi, după experimentele la chimie care mereu erau doar teoretice, după planul înclinat și pendulul pe care trebuia să ni le imaginăm, pornind de la desene din manual, să intuim cum acționează forțele și mai ales de ce. Însă îmi dau seama că n-am rămas cu nimic. Poate cu o oareșce logică în gîndire. Uneori, am coșmaruri în care se face că am întîrziat la școală sau că am teză la mate sau, în cel mai cumplit, trebuie să dau Bac-ul din nou și nu știu nimic. Cînd mă trezesc, răsuflu ușurată cînd îmi dau seama că „s-a terminat“ și că acel timp nu se va mai întoarce niciodată. De cînd am devenit adult, mă simt un om liber. Fac ceea ce îmi place, de cele mai multe ori fără un „program“, însă sînt un caz fericit. Pentru cei mai mulți dintre oameni, școala nu reprezintă decît o formă lejeră de acomodare cu adevărata înregimentare.

Totuși, am învățat multe la școală. Am învățat să scriu compuneri frumoase și am citit multă literatură, uneori „pe sub bancă“. Însă cele mai multe dintre lucrurile care mă definesc acum le-am învățat acasă. Acasă am citit Legendele Olimpului de atîtea ori, pînă cînd am învățat toți zeii și eroii pe de rost și a fost prima mea lecție serioasă de „cultură generală“. Acasă am priceput niște aplicații practice ale fizicii și chimiei, din cărțile lui Jules Verne. Tot acasă m-am inițiat fără să știu în antropologie și etnografie, ascultînd poveștile lumii la picup. Și am început să înțeleg diferite subculturi, uitîndu-mă la filme „occidentale“ la video-ul prietenei mele de la etajul 2. Acasă am ascultat, obligată oarecum de taică-miu, muzică clasică, tot la picup („Dacă ascultăm discul ăsta acum, dup-aia ascultăm și povești!“), de știu acum să fac diferența între un Mozart și un Beethoven. Și tot acasă au început să-mi placă Beatleșii la nebunie. Și multe altele. Însă mă întreb: e oare suficient? Trebuie să pornești în viață cu un bagaj mai mare de atît?

Pentru noi, cei care nu am avut nici o alternativă la învățămîntul clasic „de stat“, „școala de acasă“ poate să pară o utopie, deși cumva am avut parte și de ea. Însă nu se numea homeschooling, nu se numea în nici un fel, erau doar lucrurile pe care le învățam și le făceam „de plăcere“, ca să le compensăm pe cele care erau obligatorii. Totuși, de ce aveam nevoie (și) de școală? În primul rînd, ca să învățăm să interacționăm și să socializăm cu alți copii. Școala reprezintă o comunitate necesară „în procesul de creștere și dezvoltare“ (uite că am găsit o formulare „de lemn“ pe care doar la școală o poți învăța!), căci funcționează după toate regulile general valabile ale societății. Aici înveți să ți faci prieteni, îți dai seama ce înseamnă o gașcă și „grupurile de interese“, înveți să cîștigi sau să pierzi, te prinzi cam care ar fi nedreptățile și lucrurile strîmbe din lumea în care trăiești. La școală îți formezi un mecanism de autoapărare, devii diplomat – de pildă, îți acoperi colegii care chiulesc –, faci compromisuri. Dacă ești timid, ieși treptat din carapace. Dacă ești prea histronic, vei vedea că există și alții care „strălucesc“ mai tare. Te prinzi că oamenii ăștia cu care vei avea de-a face toată viața, asta e, se împart în tipologii și îi poți recunoaște, știi de unde să-i iei. Tocilarul. Perdantul. Profitorul. Colegul fără scrupule. Liderul și „periuțele“. Rebelul. Fata cea bună care ajută mereu și preferă să rămînă „în umbră“. Fata cea rea, viitoarea „femeia cea rea“ din telenovele. Și mulți alții. Fără să fi mers la școală, multe personaje din cărțile mele n-ar fi existat. Așadar, dragi părinți, dacă vă țineți copiii acasă, ei vor rata toate aceste lucruri. Vor trăi sub un clopot de sticlă și, sub atenta voastră supraveghere, vor fi educați și manierați, însă naivi și inadaptați. Vor intra în viață, ca adulți, fără să știe, de fapt, nimic. Și, printre altele, vor pierde și șansa unică în cei doisprezece ani de școală, de a întîlni un profesor adevărat, dedicat, cu har, cu știința și dorința de a se apropia de copii, de a-i încuraja pe cei care pot și de a-i ridica pe cei care nu pot. Un profesor, fie el de română, de mate sau de sport, care poate să le schimbe viața într-un mod fundamental. Și sînt destui, ei vă așteaptă acolo, la școală, de cele mai multe ori la școlile din învățămîntul de stat. Nu-i ignorați. Am cunoscut cîțiva în ultima vreme, mai ales profesoare de română, și i-am observat și pe copiii lor, în comparație cu alți copii. Au o altă îndrăzneală, o altă lumină în ochi. Sînt pur și simplu altfel. Ar fi fost probabil doar niște copii obișnuiți dacă ar fi rămas acasă și n-ar fi mers la școală.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.