Campionatul Mondial de jazz în aer liber

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Campionatul Mondial de jazz în aer liber jpeg

L-aş fi putut numi campionat european, că tot am avut corespondentul fotbalistic, dar americanii ne-au stricat, încă o dată, planurile. Asta pentru că au trimis un pluton de chitarişti, dintre cei mai apreciaţi în lume la această oră, să se riff-uiască cu plaiurile de poveste ale Semenicului. Vom avea un festival care nu va mai fi dominat autoritar de nordici (nu e un cusur, doar o observaţie statistică!), ci va întinde o hartă largă de naţiuni peste Poiana Lupului. Mai multe despre Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărîna (12-15 iulie) la www.garana-jazz.ro.

Joi, 12 iulie. Festivalul e deschis de Iordache, unul dintre cele mai interesante proiecte româneşti din ultima vreme, iniţiat de saxofonistul Mihai Iordache, binecunoscut celor care merg la concertele trupei Kumm. Însoţit de Uţu Pascu (contrabas), Tavi Scurtu (tobe), Lucian Nagy (saxofon) şi Petre Ionuţescu (trompetă), Iordache va propune, probabil, spre ascultare noul său produs discografic, One Life Left, o spumă proaspătă de jazz, funk, free şi nu-jazz, bătute împreună întru deliciul urechilor. Odată cu înserarea, scena va fi gazda unuia dintre cele mai aşteptate momente (la nivel pur personal) ale festivalului – recitalul pianistului polonez Slawek Jaskulke. Asta pentru că nu-mi iese din minte o noapte friguroasă din 2006, cînd trioul său a rupt sinapsele, de fericire, fireşte, celor 200 de oameni care au refuzat să se lase doborîţi de oboseală, ploaie şi frig, şi au stat pînă tîrziu în noapte ca să închidă un concert magnific. Unul dintre cele mai bune momente din istoria festivalului, în opinia mea. Jaskulke va fi însă, pentru cei mai mulţi, doar o încălzire pentru supergrupul care-l va urma pe scenă – John Scofield’s Hollowbody Band, primul pluton al invaziei de chitarişti americani de la Gărîna. Dacă maestrul John Scofield nu poate lăsa indiferent nici un degustător contemporan de jazz, simptomatic pentru recitalul trupei va fi faptul că toţi cei patru membri ai trupei vor atrage privirile şi aplauzele, în mod echilibrat. Şcolit la Berklee, Kurt Rosenwinkel este unul dintre liderii noii generaţii de chitarişti de jazz, care are la activ colaborări cu nume dintre cele mai grele din domeniu – Gary Burton, Joe Henderson, Paul Motian, Mark Turner sau Brad Mehldau. Tobarul Bill Stewart este unul dintre vechii colaboratori ai lui Scofield, dar are în cartea de vizită şi asocieri profesionale cu Pat Metheny, Maceo Parker, Michael Brecker sau Joe Lovano. În sfîrşit, contrabasistul Ben Street merită toată atenţia noastră la Gărîna, chiar dacă e să ţinem cont doar de profesorii pe care i-a avut – Miroslav Vitous, Buster Williams şi Dave Holland. Joia tare se va încheia cu recitalul trioului austriac condus de pianistul român Adrian Gaşpar, unul dintre reprezentanţii de frunte ai scenei jazzistice vieneze. Trei tineri foarte energici, cu o abordare foarte proaspătă a jazzului clasic. În plus, pregătiţi-vă să aplaudaţi un tobar, Moritz Labschütz, cu adevărat spectaculos.

Vineri, 13 iulie. Chiar dacă e vineri, 13, lăsăm superstiţiile la poalele muntelui şi asaltăm tribunele din lemn de fag din Poiana Lupului, pentru a doua zi de festival, una dintre cele mai pline din acest an, dacă nu cea mai consistentă. La matineu avem Mario & The Teachers, proiectul arădenilor Mario Florescu şi Radu Rotaru, etno fusion cu diverse arome şi diverşi invitaţi. Vine apoi rîndul britanicilor de la Portico Quartet, unul dintre cele mai speciale grupuri moderne, o gaşcă de tineri care reuşesc să îmbine excelent diverse tonalităţi şi curente, împletind un soi de jazz londonez plin de smog şi de străluciri colorate prin bălţile de pe trotuare. Un sound foarte aparte, în care funk-ul, swing-ul şi bop-ul se încrucişează fericit cu elementele clasice, electro sau orientale, acestea din urmă date de hang, instrumentul cu care nu foarte multă lume e familiarizată. După mine, unul dintre primele trei momente ale festivalului din acest an. Aşadar, un loc asigurat pe podiumul neoficial al acestor Mondiale de jazz în aer liber. Nu plecaţi imediat spre corturi sau pensiune, fiindcă seara continuă la fel de spectaculos, cu un recital made in Germany. Edgar Knecht Quartet, adică pian, contrabas şi doi percuţionişti, un trunchi cu aparenţă de jazz clasic, dar cu ramuri pline de muguri diferiţi, care vor satisface orice ureche din Poiană, oricît de fiţoasă. Ultimul moment al serii vine din Elveţia, dar pariez că nu va lăsa pe nimeni neutru/indiferent. Brink Man Ship, sau definiţia post jazz-ului electro, un grup de tineri (chitară, bas, tobe) care sfidează încadrările şi sar de la o nuanţă aurală la alta, fără inhibiţii, plus un invitat care va da destulă greutate recitalului, încît să vă oblige să vă culcaţi spre dimineaţă – trompetistul norvegian Nils Peter Molvaer.

Sîmbătă, 14 iulie. Aroma norvegiană de vineri noapte se propagă pînă în după-amiaza zilei de sîmbătă, care este deschisă de grupul pianistului Tord Gustavsen, secondat de saxofonistul Tore Brunborg, basistul Mats Eilertsen şi toboşarul Jarle Vespestad. Sound clasic de ECM, fluid şi melancolic în cea mai mare parte a sa, mai ales dacă recitalul se va înfăşura pe scheletul celui mai nou produs al lor, discul The Well, album pe care tandreţea pianului şi tînguirile populare norvegiene capătă uneori textură de blues. Ne pregătim sinapsele apoi pentru încă un meci de zile mari, în care americanii vin să ne arate de ce sînt în stare în materie de jazz modern – Dave Holland Prism. Un grup format în jurul unuia dintre cei mai mari contrabasişti ai lumii, dar cu nişte colegi de trupă care, asemeni zmeilor din poveste, fac măcel pe unde trec. În sens artistic şi cît se poate de pozitiv, fireşte. Craig Taborn – clape, Kevin Eubanks – chitară şi Eric Harland – tobe, sînt celelalte trei vîrfuri ale prismei inventate de Holland, una care reuşeşte minunea de a descompune lumina în sunete. Un grup de muzicieni cărora, dacă ar fi să le inventariem listele de colaborări, am umple vreo două pagini cu nume mari ale muzicii contemporane. Şi care trage la titlul de cel mai important recital al Gărînei din 2012. Se înnoptează şi mergem puţin mai aproape de Polul Nord, pentru a da urechile şi ochii cu grupul finlandez Kuára (şi ei cu semnatură la ECM), care înseamnă Markku Ounaskari – tobe, Samuli Mikkonen – pian şi mai vechea cunoştinţă a gărînenilor, saxofonistul Trygve Seim. Recital introspectiv şi adînc, cu rădăcini atît în folcorul fino-ugric, cît şi în psalmii ruseşti din vechime. Încheiem ziua naţională a Franţei cu un artist român scolit şi stabilit acolo – Emy Drăgoi. Acordeonist de mare clasă, abordează un repertoriu variat, de la compoziţii proprii pînă la piese standard semnate de Django Reinhardt sau Stephane Grappelli. Grupul său, Hot Jazz Club de Roumanie, îi include pe Laurenţiu Zmău – tobe, Alex Man – chitară şi Adi Flautistu – bas.

Duminică, 15 iulie. Ziua finală începe cu un tribut adus jazzului interpretat pe româneşte, adică recitalul grupului olandez (care nu conţine nici un nume olandez) Eugen Gondi Trio. Gondi este unul dintre toboşarii legendari ai românilor, membru al celor mai importante formaţii ale anilor ’70 şi premiat pe la festivalurile internaţionale. Alături de el în acest proiect sînt saxofonistul Cătălin Milea şi contrabasistul Bambam Rodriguez. Cei care au de condus sute de kilometri ar fi bine să nu plece încă, fiindcă vine la rînd unul dintre superproiectele contemporane, care aduce împreună muzicieni fabuloşi în orice context artistic – Bugge Wesseltoft & Friends. O multinaţională în care nimeni nu dă ordine, dar în care fiecare-şi face treaba profesionist. O simplă enumerare a celor implicaţi este cea mai bună carte de vizită: pianistul norvegian Bugge Wesseltoft, trompetistul francez Erik Truffaz, saxofonistul turc Ilhan Ersahin (primul muzician din Turcia pe scena de la Gărîna) şi percuţionistul Joaquin Claussell. Va fi un dezmăţ electro cu ritm şi sevă, fie că e vorba de funk, nu-jazz sau motive orientale. Un alt moment care va candida serios la titlul de vîrf al festivalului, aşa că nu-l rataţi, dacă aveţi de gînd s-o faceţi. Vor închide festivalul două momente, hai să le numim aşa, latino, dar nu vă lăsaţi păcăliţi de o eventuală încadrare nepotrivită. Primii, Carlos Bica Azul, sînt autorii celui mai bun disc de jazz scos vreodată în Portugalia (Azul, 1996) şi au o abordare mai puţin directă a folclorului portughez. Ultimul recital, unul cît o noapte de festival – Marc Ribot & Los Cubanos Postizos. Adică un chitarist american, un fel de Tom Waits al chitarei, însoţit de clăparul Anthony Coleman, basistul Brad Jones (un muzician extraordinar, care face parte şi din proiectul Elevation, al pianistului Lucian Ban), plus doi spectaculoşi percuţionişti cubanezi. Un recital care va curge peste spectatori ca un soundtrack delicios al unui film încă nefăcut, semnat, fireşte, de Jim Jarmusch.

Campionatul Mondial de Jazz în aer liber se va încheia cu oboseală, păstrăvi la grătar şi mult vin, bifate de fiecare. Poate şi cu noroaie şi inundaţii, dar şi cu o certitudine – la o asemenea competiţie ne calificăm oricum, oricînd. Fiindcă avem teren – Poiana Lupului, avem selecţioner – Marius Giura şi, ce e mai important, avem unul dintre cele mai frumoase, mai exigente şi mai cunoscătoare grupuri de suporteri de jazz din lume – publicul de la Gărîna.

Cătălin Toader este jurnalist freelancer.

Foto: Luiza Vasiliu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.