Poate fi definit deja, din raţiuni de istoric şi consistenţă, drept unul dintre cele mai importante festivaluri de jazz din ţară. Cu un geamantan de muzicieni importanţi adunat în cele peste trei decenii de funcţionare, Sibiu Jazz Festival, grizonat, dar deloc obosit, ne-a pregătit şi pentru ediţia din acest an un meniu variat şi plin de jazzfetamine. Aperitivele vor împînzi pieţele din centrul oraşului în primele zile, în timp ce tinerimea jazz-ului românesc se va întrece, la Teatrul Gong, în tradiţionalul concurs al formaţiilor studenţeşti. Mărunta zbatere pentru un gen care dispare, încet-încet, din educaţia muzicală a românilor. Programul festivalului mare poate părea aerisit şi prea puţin consistent unui cuplu ochi-ureche nepregătit să primească muzica bună, de acolo de unde nu se aşteaptă. Sincer, m-am cam săturat de giganţi care ne vizitează doar din motive financiare sau din raţiuni de proximitate. Am văzut de prea multe ori Sala Palatului plină de vedete care nu aveau chef de cîntat, filmate cu telefoanele de alte vedete, care nu aveau altceva mai bun de făcut. Aşa că, în această primăvară, am decis să ignor monştrii sacri din Capitală şi să merg la Sibiu, pentru o binevenită baie de cvasinecunoscuţi (pentru cei mai mulţi dintre noi, dar nu şi pentru cei care mănîncă jazz pe pîine).

Miercuri, 12 mai, un alt pianist cubanez efervescent vine la Sibiu, pentru o seară  cu siguranţă memorabilă: Ramon Valle. Născut-crescut-scolit în Cuba castristă care, vrem-nu-vrem, a dat muzicieni memorabili (vezi fenomenul Buena Vista Social Club, printre altele), Ramon Valle a ieşit de pe băncile Şcolii Naţionale de Arte din Havana direct în vîrtejul festivalurilor. Mai întîi în zonă: Havana, Bogota, Mexico City, dupa care în lumea largă. La apariţia discului său de debut (Levitando, 1993), renumitul Chucho Valdes, fondatorul Irakere, îl declară pe Ramon Valle „cel mai talentat dintre tinerii pianişti ai Cubei”. Spun „alt pianist” fiindcă scriu încă apăsat de amintirea concertului Omar Sosa de anul trecut. Unul de povestit nepotilor! Joi, 13, seara doamnelor. Ne încălzim cu Geta Burlacu în Piaţa Mică, talent fără limite şi fără inhibiţii, ca orice produs cultural de valoare care trece Prutul pe traseul est-vest cu gînduri de împlinire artistică. La felul principal, ne delectăm papilele auditive cu Beata Przybytek, o vocalistă extraordinară, deja multipremiată, profesoară de jazz vocal la Academia de Muzică din Katowice.

Vineri, Sala Thalia va fi ţinta unui asalt. Două momente speciale într-o singură seară: Sam Newsome & Lucian Ban, adică unul dintre cei mai mari soprano-saxofonişti din lume, alături de cel mai de succes pianist român de la New York, direct implicaţi în proiectul The Romanian-American Jazz Suite. Teme populare romaneşti, mai ales transilvănene, transpuse jazzistic într-o manieră pe cît de originală, pe atît de spectaculoasă. Seara se încheie cu recitalul considerat de mulţi vîrful festivalului, cel al cvartetului condus de Kenny Garrett. Unul dintre cei mai populari saxofonişti contemporani, Kenny Garrett are la activ cîteva sute de albume; vreo 20 din postura de lider, şi peste 220 din aceea de sideman al unor nume majore: Chick Corea, John McLaughlin, Christian McBride, Mike Stern, Terence Blanchard, Vinnie Colaiuta, Denis Chambers, John Scofield, Marcus Miller etc. Dacă mai punem pe tort şi cireaşa apariţiei pe două discuri ale lui Miles Davis (Amandla,1989, şi Miles and Quincy Live at Montreux, 1991), ne putem face o idee despre anvergura acestui muzician. Chiar dacă la ultima vizită la Bucureşti, într-o companie absolut monumentală (Corea – McLaughlin – Colaiuta - McBride), nu s-a cîntat mai nimic, sînt convins că în formula de la Sibiu va fi alt gulaş, mult mai condimentat. Sîmbătă simţim aroma de Amsterdam adusă de alt saxofonist, Yuri Honing, moment special fie şi numai dacă ţinem cont de faptul că a cîntat cu Paul Bley şi Pat Metheny.

În fine, concluzia festivalului ne va prinde duminică seara, într-o instalaţie specială, cu jazz, poezie şi proiecţii video, concepută de bigbandul austriac din Graz, o cortină inspirată peste, sperăm, un alt festival reuşit. Mai multe informații pe www.sibiujazz.ro.

Cătălin Toader este jurnalist.