A început războiul?

Publicat în Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie – 2 februarie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Depinde la care război ne referim. Dincolo de meciul de ping-pong dintre Kremlin și Occident, care se acuză reciproc de intenții agresive, faptele rămîn fapte. Ucraina e deja de opt ani de zile ținta unei agresiuni rusești fățișe. În 2014, Rusia a ocupat peninsula Crimeea, parte integrantă a Ucrainei, recunoscută ca atare de toate tratatele internaționale, inclusiv cele semnate de Rusia. Mai mult, în același an, în estul țării a luat naștere o mișcare separatistă care, cu sprijin rusesc (dovezile sînt multiple), luptă împotriva guvernului pro-occidental de la Kiev. Între victimele conflictului se numără și cei 298 de pasageri ai unei curse Malaysia Airlines care făcea legătura între Amsterdam și Kuala Lumpur. Nici unul dintre ei nu era rus sau ucrainean. Ancheta oficială a stabilit clar că avionul a fost doborît de separatiști folosind armament provenit de la o unitate militară rusească.

Așadar, războiul a început în 2014, Rusia e agresorul, Ucraina este victima. 

La întrebarea dacă e posibil un război mai mare, răspunsul e că riscul ca un conflict local să degenereze e întotdeauna prezent. Dar nu sîntem încă acolo. 

Ce vor rușii? 

Rușii au emis o serie de solicitări care nu au ca destinatar guvernul ucrainean, ci sînt adresate guvernului american și NATO. Garanții privind oprirea extinderii alianței nord-atlantice, limitarea la maximum a exercițiilor militare și a prezenței trupelor străine pe teritoriul statelor foste membre ale Tratatului de la Varșovia. În acest context, Ministerul de Externe rus amintea în urmă cu cîteva zile și numele României. 

Comunicatele Kremlinului repetă din cînd în cînd că Rusia nu are nici o intenție să invadeze Ucraina. Ținînd seama de realitatea din teren, aceste comunicate se referă la o invazie cu trupe regulate și asumare deschisă. Amenințarea e totuși evidentă, iar Moscova speră că Occidentul va fi suficient de slab cît să accepte o negociere în termenii solicitați. Diplomații din Vest angajați în întîlniri cu omologii ruși au avut însă grijă să facă distincția între negocieri și discuții. Pînă acum nu a fost vorba de nici o negociere, ci doar de un fel luare la cunoștință a pozițiilor celeilalte părți. 

Ce vor ucrainenii?

Deși diplomații occidentali au grijă să spună de fiecare dată că nu se va ajunge la nici o concluzie fără implicarea Ucrainei, adevărul este că principala linie de comunicare în această criză este între Moscova și Washington. Toți ceilalți actori sînt secundari. 

În ceea ce îi privește, ucrainenii vor, în primul rînd, să evite o invazie a țării. Apoi vor să fie lăsați să își urmeze cursul pro-occidental, care, se spune mai puțin, a fost certificat în toate alegerile care au avut loc din 2014 încoace. Ponderea partidei pro-ruse în societatea ucraineană e foarte departe de a obține o majoritate. Din contra chiar, agresiunea continuă, soldată cu 14.000 de morți în opt ani de zile, creează noi și noi resentimente în rîndul ucrainenilor. 

Pretenția rezonabilă a Ucrainei este să fie lăsată să își decidă singură alianțele, parteneriatele și direcția. Apoi, la fel de rezonabil, Kievul își dorește să își recupereze teritoriile aflate sub diverse forme de ocupație rusească.

Unde sînt europenii?

Vestul a încercat și încearcă în continuare să prezinte un front comun în fața provocărilor rusești, însă e destul de evident că statele europene nu sînt pe aceeași lungime de undă. Se distinge aici Germania, care s-a făcut remarcată prin interdicția aplicată Estoniei de a exporta armament german către Ucraina. De asemenea, Berlinul a refuzat să permită avioanelor britanice cu armament care mergeau la Kiev să tranziteze spațiul aerian german. În privința sancțiunilor ce ar putea fi aplicate Rusiei în cazul agravării crizei, guvernul lui Olaf Scholz este sceptic cu privire la una dintre cele mai eficiente măsuri de pedepsire a Kremlinului, eliminarea din sistemul SWIFT, care facilitează plățile electronice internaționale. Franța, pe de altă parte, ar dori un dialog separat al UE cu Rusia, dar și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România. Spania a precizat că poate trimite avioane militare care să ajute la apărarea spațiului aerian al Bulgariei.     

Vrea Occidentul război?

Răspunsul simplu este „nu”. Tonul folosit de cancelariile occidentale e mai degrabă calm și lipsesc ultimatumurile. Este evident că, la vest de Ucraina, e preferată o soluție pașnică. Nu există nici o intenție privind implicarea NATO într-o confruntare directă cu Rusia. Alianța este una defensivă și, în absența unui atac direct la adresa unuia dintre membrii săi, nu se pune problema intrării în război. Sînt analiști care se aventurează totuși să estimeze că e posibilă invocarea celebrului articol 5 privind apărarea colectivă din tratatul fondator al Alianței în cazul în care statele din Est se vor simți în pericol. Deja miniștrii de Externe ai statelor baltice cer insistent sporirea numărului de trupe NATO de pe teritoriul lor. Statele Unite au anunțat deja că 8.500 de soldați sînt pregătiți să meargă în Est pentru întărirea capacităților de apărare. Cifra e mică și are mai degrabă valoarea unui avertisment. Occidentul nu vrea război, însă, reticent, începe să se pregătească. 

România?

Guvernul de la București se mulțumește, în general, cu declarații fără prea mult conținut și, spre deosebire de cel polonez, de exemplu, e mai degrabă absent de pe scenă. Aș remarca totuși o inițiativă a MAE care a propus recent organizarea la Kiev a unei reuniuni a Consiliului Afacerilor Externe – care reunește miniștrii de resort din UE. Nu știm încă dacă reuniunea va avea loc, însă propunerea e unul din rarele semne date de autoritățile române că sînt active în eforturile colective de poziționare față de această criză. Altfel, miercuri ar fi urmat să aibă loc o ședință a CSAȚ, un prim semn public că există totuși o oarecare îngrijorare și în capitala României. Autoritățile oricărui stat democratic și funcțional au datoria să comunice cu cei în numele cărora guvernează. Pînă acum, strict referitor la criza din Est, această obligație nu a fost respectată. Nu a început războiul, dar dacă începe ajută să nu fim luați prin surprindere. E un moment bun pentru atenție și îngrijorare.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.