Arizona Dream: nu pentru mexicani

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
CouchSurfing   călătorul, drumul şi canapeaua jpeg

O nouă lege adoptată în Arizona a generat un adevărat conflict. În aprilie 2010, guvernatoarea republicană Jan Brewer a semnat cel mai dur act împotriva imigraţiei ilegale, preponderent de provenienţă mexicană. Conform acestei reglementări, cei bănuiţi că se află ilegal pe teritoriul Arizonei trebuie să prezinte documentele personale, iar dacă nu pot dovedi că se află legal în SUA, urmează arestul. Diferite asociaţii şi organizaţii hispanice sau pentru apărarea drepturilor omului au demonstrat, inclusiv în stradă, faţă de măsuri pe care le-au catalogat discriminatorii sau rasiste. În schimb, sondajele arată că majoritatea americanilor sprijină legea şi o socotesc un răspuns tardiv la o situaţie care devenise intolerabilă.

Problema amnistiei. Se estimează că în jur de 11 milioane de oameni, majoritatea cetăţeni mexicani, lucrează la negru în SUA. Toată lumea e de acord că trebuie găsită o soluţie, fiindcă situaţia a scăpat de sub control. Cei veniţi la muncă îşi aduc uneori rudele şi cunoştinţele: practic, o nouă naţiune se naşte în sînul naţiunii americane. La sfîrşitul anilor ’90, demonstraţiile mexicanilor din SUA, pentru acordarea cetăţeniei, au adunat milioane de oameni. A fost pentru prima oară cînd opinia publică americană a putut evalua amploarea prezenţei mexicane în State. Se estimează că numai în Arizona, un stat cu şase milioane de locuitori, se află ilegal 500.000 de hispanici. Organizaţiile hispanicilor, de genul La Raza, au devenit printre cele mai puternice grupuri de presiune în sistemul politic american, curtate de politicieni şi cele două principale partide.

Actul semnat de Jan Brewer le permite poliţiştilor să oprească orice suspect de a se afla ilegal pe teritoriul statului. Această prevedere a fost scînteia care a declanşat scandalul: „orice suspect“ se poate traduce, vizual vorbind, prin persoane cu înfăţişare tipic hispanică. Or, spun contestatarii, asta ar însemna „racial profiling“, suspiciunea faţă de cineva doar pe baza caracteristicilor rasiale, practică ilegală în SUA (şi nu numai). Autorităţile din Arizona neagă însă că aplicarea legii ar avea vreo legătură cu tipul rasial al celor urmăriţi de poliţie şi spun că nu fac altceva decît să preia într-o lege statală prevederile de la nivel federal, pe care alte state nu le aplică. New York Times (24 aprilie 2010) susţine că „deşi cererea poliţiştilor de a prezenta documente de indentitate în metrou, pe autostrăzi, în locuri publice este o practică întîlnită în multe ţări, printre care şi Franţa, Arizona este primul stat care le cere imigranţilor să se supună cererilor federale de a avea cu ei documente care să le legitimeze prezenţa pe pămînt american“.


Proteste şi boicot. Legea anti-imigraţie ar urma să intre în vigoare în august. Pînă atunci, se adună zilnic procese în justiţie împotriva ei. Barack Obama a intervenit în conflict, de partea imigranţilor: legea ar avea potenţialul să „submineze noţiunea fundamentală de dreptate pe care o îndrăgim ca americani şi, de asemenea, încrederea reciprocă între poliţie şi comunităţile noastre care este crucială pentru siguranţa cetăţenilor“. Ministrul de externe mexican a declarat că este îngrijorat pentru drepturile concetăţenilor săi aflaţi pe teritoriul american, iar arhiepiscopul romano-catolic de Los Angeles, cardinalul Roger Mahony, le-a luat apărarea co-religionarilor: „Nu-mi pot imagina că locuitorii Arizonei vor îmbrăţişa practici care amintesc de Germania nazistă şi Rusia comunistă. Oare copiii vor trebui să sune la 911 pentru că unul dintre părinţi nu are documentele necesare? Se presupune că de acum înainte membrii familiilor şi vecinii se vor spiona între ei?“. În ciuda acestei agitaţii la nivelul elitelor, sondajele arată că majoritatea americanilor sprijină legea anti-imigraţie şi nu socotesc că aceasta ar duce la arest pe baze rasiale. Guvernatoarea Brewer îşi apără decizia: „legea reprezintă un alt mijloc pentru statul nostru de a rezolva o criză pe care nu noi am creat-o şi pe care guvernul federal a refuzat s-o rezolve“.

Zeci de mii de protestatari, majoritatea mexicani, au ieşit pe străzile din Los Angeles, Dallas şi Chicago, ca să-şi exprime dezacordul faţă de lege. California, stat care se apropie vertiginos, demografic vorbind, de o majoritate hispanică, ameninţă cu boicotarea companiilor din Arizona. Autorităţile acestui din urmă stat se ţin însă tare pe poziţii: în replică, le transmit californienilor să boicoteze şi 25% din electricitate, care provine din Arizona. „Într-o scrisoare adresată primarului oraşului Los Angeles, Antonio Villaraigosa, comisarul pentru corporaţii al Arizonei, Guy Pierce, a afirmat că un război al boicotului este nociv pentru ambele părţi, şi a spus că «ar fi fericit să renegocieze acordurile privind energia» pentru a opri electricitatea oferită metropolei californiene“ (The Washington Times, 18 mai 2010).

Şi, ca să demonstreze că nu-şi negociază autonomia statală, Arizona vine cu altă măsură: „Învigorată după noua lege împotriva imigraţiei care a dus la chemări la boicot împotriva statului său, guvernatoarea a semnat un document care interzice orele de studiu cu caracter etnic, pe motiv că «promovează resentimente» faţă de alte grupuri rasiale“ (CNN, 18 mai 2010). Deşi prevederea este generală, primele vizate sînt, implicit, orele speciale pentru hispanici. Conflictul continuă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.