…ne omoară Ioropa, dom’le! Păi, veni de la Marsilia vestea. Supușii Majestății Sale (care tocmai își serbează ziua de naștere) se luară la păruială serioasă cu Supușii Putiniei Sale. Personal, nu mă miră prea tare. Văzui ambele categorii de „public“, prin concedii, în Spania sau Turcia. Și unii, și alții au frustrări și (dacă mi-e permis) mari tulburări de comportament. Primii sînt printre cei mai de temut huligani, golani, mizerabili conlocuitori de plajă sau hotel pe care îi poți nimeri în vacanță. Beau de sting, sînt gălăgioși și agresivi. După ce dau gata zeci de litri de alcool, au o singură obsesie: să ia la țintă cu sticle goale toate mașinile cu număr de Italia sau Franța care le ies în cale. Vă rog să nu mă contraziceți, i-am văzut cu ochii mei, în mai mult de un concediu. Despre ruși numai de bine. Beau de sting (la fel ca englezii) și au (tot asemeni britanicilor) teribile nostalgii după imperiul lor pierdut. În consecință, poartă numai tricouri pe care scrie mare ROSSYIA și împart ciubucuri grase în dreapta și în stînga, pentru ca tot personalul hotelului să învețe rusește.

Așadar, ei se luară la bătaie, pe străzi, în Marsilia și Nisa (aici au fost francezii și irlandezii). Dacă aș fi corect politic, aș zice că niște găști de huligani nu reprezintă nimic, că sînt simpli tembeli, luați de cap, în căutare de adrenalină. Mă tem că nu pot fi atît de corect politic. De aceea, voi afirma: un campionat european de fotbal este tocmai bun pentru a se putea scoate din dulap toate scheletele ascunse în ultimele secole. În condițiile în care poliția franceză s-a pregătit intens pentru atentate Daesh, dar mai firav pentru „ale noastre“, vom mai vedea incidente, capete sparte, bețivani aruncînd cu scaune. Să te ții concluzii! Poți afirma, de pildă, că huliganii englezi urlau și sloganuri anti-UE, pe lîngă îndemnuri la spart capul rușilor. Ziariștii din teren au relatat că marea majoritate a suporterilor violenți sînt ferm hotărîți să iasă din Europa și vor vota în consecință.

Așa ajungem la… Brexit. Care Brexit a atins de curînd cote bune de popularitate. Conform ultimelor sondaje, tabăra lor ar fi la nivelul de 55% din preferințele de vot. Dacă rămîne așa, Marea Britanie va ieși din UE. De aceea, statele (hotărît) membre își fac planuri. De exemplu, țara-gazdă a campionatului european de fotbal. Francezii suferă de duhoare (în condițiile în care gunoierii sînt în grevă), drept care sînt hotărîți să fie duri cu englezii. Pentru a nu da apă la moară conaționalilor din partidul doamnei Le Pen și altor state membre al căror electorat tinde să fie din ce în ce mai eurosceptic, strategia propusă este cam așa: a doua zi după Brexit (în cazul unui vot nefericit), toate tratatele și înțelegerile comunitare cu Marea Britanie se vor anula. Asta înseamnă, de exemplu, că toate firmele internaționale de servicii financiare cu sediul la Londra nu vor mai avea voie să acționeze pe piața comunitară. Apoi, toți pensionarii englezi stabiliți în Franța (vreo 67.000) sau Spania (cu mult mai mulți) vor fi nevoiți să se adreseze ambasadelor de la Paris sau Madrid dacă au vreo problemă (cum ar fi o amendă pentru parcare ilegală). „De-abia după un eventual Brexit ne vom da seama de valoarea statutului de cetățean al UE“, declara sub anonimat un oficial al Comisiei. În plus, dacă decid să iasă din UE, dar să păstreze relațiile comerciale cu continentul, englezii vor fi obligați (ca norvegienii) să respecte regulamentele comunitare în materie de standarde, fără a putea să își exprime vreun punct de vedere în privința conținutului lor. Mă pufnește rîsul numai dacă mă gîndesc la atare situație!

Nici pentru UE, un eventual Brexit nu sună a bine. Comisia, Consiliul și Parlamentul au parte (acum) de o mulțime de funcționari sau oficiali aleși (de foarte bună calitate), veniți de peste Canal. Încă mai sper că vocea rațiunii va triumfa. Ce să zic, pe final? Francezii, rușii și englezii (adică ăștia din fostele imperii) încă ne fac probleme în Europa. Ce să‑i faci? Au tradiție în materie. Asta știu, asta fac.