Atenţie, pericol de prăbuşire! - reluare de pe şantierul politic

Publicat în Dilema Veche nr. 471 din 21-27 februarie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

În plină incertitudine economică, USL şi guvernul pe care-l susţine deschid două uriaşe şantiere. Nu, nu vă gîndiţi la infrastructură, aici stăm în continuare prost. Este vorba despre două ample lucrări politice: regionalizarea şi noua Constituţie.

Să fie aceasta o dovadă de viziune? Să fie un pariu ambiţios? Sau actuala majoritate tocmai s-a apucat să lucreze intens la propriul monument funerar? Da, fiindcă lucrarea prezintă un număr apreciabil de riscuri, pe care entuziasmul unei puteri venite pe un val de susţinere populară dă semne că le ignoră.

Regionalizarea, de pildă. După informaţiile disponibile în momentul de faţă, procesul s-a transformat într-o luptă surdă a intereselor, în spatele uşilor capitonate ale birourilor baronilor locali. Ale baronilor PSD şi, acolo unde există, PNL, fiindcă aceia din PDL au fost măturaţi de tăvălugul electoral din 2012. Pe cît de multă energie se pune în disputele interne de partid, pe atît de puţin îi arde publicului de aşa ceva. Nu că subiectul n-ar fi important. Este. Doar că pînă acum ne-au parvenit doar nişte hărţi, împărţite în nişte diviziuni fără personalitate, fără unitate economică, fără istorie şi, în definitiv, fără noimă, denumite după punctele cardinale. În timp ce baronii se bat pentru stabilirea oraşelor de reşedinţă, regiunile nu spun nimic marelui public. De bine-de rău, oamenii simt o anume legătură de ordin afectiv cu actualele judeţe, plus că le înţeleg funcţionarea, măcar în linii generale. De la ultima reorganizare administrativă au trecut 45 de ani, deci timp a fost destul. Plus că multe judeţe existau, cam în aceeaşi formă şi cu aceleaşi denumiri, şi în perioada interbelică. Fără o reală dezbatere publică şi fără un criteriu natural de delimitare, regiunile vor fi pentru cei mai mulţi adevărate enigme în privinţa funcţionării, lăsînd la o parte lipsa oricărui spirit identitar. Impresia va fi aceea a unei birocraţii copleşitoare, cu reguli de nepătruns, şi aceasta dacă lucrurile vor continua cum au început: cu discuţii de cabinet, departe de ochii şi preocupările cetăţenilor.

Poate că guvernanţii îşi vor ţine cuvîntul şi regionalizarea va reduce cheltuielile cu administraţia. Poate că se va da un impuls absorbţiei fondurilor europene. Dar chiar şi aşa, avantajele s-ar vedea numai în timp.

Şi mai există problema minorităţii maghiare. Dacă împărţirea nu va ţine cont şi de cererile liderilor maghiari, atunci aceştia vor înţelege că au pierdut, pentru cel puţin o generaţie, şansa înfiinţării unei diviziuni administrative cu populaţie majoritară. În definitiv, care ar fi problema dacă, în loc de două astfel de diviziuni, egale, ca atribuţii, cu restul din ţară, aşa cum avem azi, am avea în viitor doar una singură? Maghiarii, şi mai ales liderii lor politici, cu greu vor accepta că nu se poate. Şi chiar vor interpreta schimbarea ca pe un pas înapoi în ceea ce-i priveşte. În aceste condiţii, UDMR s-ar putea să nu-şi mai păstreze tonul neutru, într-un scandal de genul celui izbucnit în legătură cu steagul secuiesc. Fără îndoială, aceasta numai în folosul României nu va fi.

Şi acum, Constituţia. Poţi face orice cu o majoritate de 70 de procente, dar asta numai pînă la un punct. Tentaţia de a dispune de prevederile constituţionale după bunul plac este uriaşă, în asemenea condiţii. Dar poate fi şi sinucigaşă, dacă liderii USL vor crede, în mod fals, că un electorat radicalizat, precum în 2012, va susţine cu entuziasm nişte prevederi menite doar să-l pună la respect pe preşedintele Traian Băsescu.

Şansele sînt imense ca orice prevederi de această natură să treacă de Parlament. Dar ce facem cu votul poporului? Dacă în condiţii politice tensionate, precum în vara lui 2012, nu s-a atins cvorumul, de ce am crede că acest lucru s-ar produce în 2014? Este de presupus că un preşedinte care va mai avea, oricum, puţine zile de stat în funcţie, nu va mai stîrni atîtea pasiuni, nici pro, nici contra. În plus, un boicot declarat de opoziţie, precum în iulie 2012, nu poate fi exclus, mai ales dacă majoritatea nu va ţine cont, în dezbateri, decît de propriile idei. Logic, pînă în 2014, opoziţia va mai creşte, poate nu cît să ia faţa actualei majorităţi, dar destul cît să pună probleme la referendum. Şi vi-l imaginaţi atunci pe liderul liberal Crin Antonescu, preşedintele comisiei pentru noua Constituţie, umblînd cu urna mobilă prin supermarketuri, în ziua de referendum, precum oamenii lui Adrian Năstase, în 2003? Fostul lider al PSD a reuşit să scoată, la limită, prezenţa la referendum, dar a fost primul semn că lucrurile nu stau deloc bine în ce-l priveşte – şi avea să piardă alegerile de peste un an. Ce argumente ar avea în plus Crin Antonescu pentru a cîştiga, de data aceasta, în cazul unui referendum ratat sau tras de păr?

Există o singură şansă: aceea ca oamenii să simtă că noua Constituţie chiar îi priveşte şi că nu sînt chemaţi să tranşeze – iarăşi! – disputa dintre palate.

Comisia constituţională şi apoi plenul Parlamentului ar trebui să dea mare atenţie capitolelor privitoare la libertăţi, la garanţiile că statul îşi va îndeplini îndatoririle faţă de cetăţeni. Şi, mai ales, la sancţiunile pe care cetăţenii le pot da imediat liderilor politici, dacă aceştia nu-şi îndeplinesc îndatoririle. Constituţia este, totuşi, pentru cetăţeni, şi nu pentru interesul de moment al politicienilor.

Fixînd termene de dezbatere scurte, cu referendum în octombrie, liderii USL par să nu fi înţeles aceasta. Cu atît mai rău pentru ei!

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.