Boia, Lascăr şi Ceauşescu

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
Guverne sub acoperire jpeg

M-am tot întrebat de unde a­tîta neliniște în România, dacă Uniunea se mai relaxează. Adică nu mai intră în chiar toate cotloanele vieților noastre, gîlgîind de directive, norme, recomandări și regulamente. De ce, dacă tot sîntem plini de vînă națională atunci cînd vine vorba despre un steag secuiesc într-un sat locuit de secui, aflat pe teritoriul administrativ controlat de statul român, nu ne supără în nici un fel steagul NATO arborat în fața grădinițelor? Sincer, nu pricep prea bine această stranie combinație de învîrtoșeală națională și relaxare în a ceda din suveranitate (tot națională).

Prima explicație care-mi vine-n cap este cea legată de excepționalismul românesc. România e altfel! Țara ar fi obișnuită cu ascultarea de Înalta Poartă. Că-i vorba de otomani, de ruși sau de occidentali, tot pe a­colo. De sute de ani, de cînd pe Vodă Mihai l-au căsăpit ungurii din mijlocul propriei gărzi, de cînd grecii l-au mătrășit pe Tudor Vladimirescu între oamenii lui, de cînd sovieticii au luat Basarabia fără să tragă un foc de armă, e clar: singura șansă a nației este să dea ascultare Marilor Puteri, oricare or fi alea. Căci „capul plecat sabia nu-l taie“. Fiind vorba despre o dovadă de excepționalism (România e altfel, desigur), aș numi acest argument drept „argumentul Boia“. România dorește o Uniune Europeană cît mai puternică și integrată deoarece este obișnuită să asculte de Marii Licurici. De aceea, Licuriciul ar face bine să fie cît mai Mare. Și mai Tare.

Apoi, mi-a venit în gînd o altă explicație: starea funcționarului nostru. De mai bine de o sută și cincizeci de ani, România luptă să se modernizeze. Carol I a pornit cu instituțiile. Le-a făcut sedii noi, le-a dotat cu funcționărime, a încercat să le dedea și la năravul punctualității și eficienței. Greu i-a fost. A reușit doar în parte. Trecu țărișoara și de comunism și ce vedem? Aceeași lipsă de proceduri, aceeași plăcere vinovată în a necăji cetățeanul, aceeași tentație a dedulcirii la foloase necuvenite. Așadar, există români care, astăzi, își doresc să găsească multă, cît mai multă UE peste tot, la fiecare colț de stradă, în fiecare primărie, minister, circă financiară. Ei trag speranța (relativ îndreptățită) că Uniunea ne va exporta proceduri, reguli clare, corectitudine și eficiență în ale funcționării statului nostru național. Voi numi această opinie „argumentul Lascăr“. Nu de alta, dar pe statuia lui scrie, în București: „Voesc să fac din administrație o a doua magistratură“. Dovadă a cît de vechi este dorul românului după un funcționar cum se cade.

În fine, ultimul argument pe care îl găsesc printre euroentuziaștii noștri este legat de deficitul de dezvoltare al țării. Tot prin vremea lui Carol (tot I, evident), a pornit goana după industrializare, modernizare și tehnologii noi. A continuat cam tot interbelicul. S-a regăsit apoi din plin în ideologia promovată de Ceaușescu. Goana după Vest, încercarea de a-l ajunge din urmă, de a trăi și noi „în rînd cu lumea“ (a se citi „occidentală“) au fost obsesii ale multor generații succesive românești. Pe vremea lui Ceaușescu, vulgata bunului român (vorba domnului Patapievici) era simplă: „Noi am apărat Occidentul de năvala musulmanilor, ­stînd de strajă la porțile creștinătății. N am avut din ce face catedrale sau fabrici. De aia, este acum datoria Occidentului să ne ajute“. Cam la fel, dar cumva pe dos, se spune acum că Europa ne-a lăsat pe mîna rușilor la Ialta, așa că e treaba lor să ne dea acum fonduri structurale, să îi ajungem din urmă, să ne facem drumuri, poduri și șosele. E drept, același argument este folosit și de Polonia regimului Kaczynski, așa că nu sîntem prea originali. Oricum, de dragul „României altfel“, i-aș spune „argumentul Ceaușescu“, cel al dependenței de Vest întru propria dezvoltare economică.

Din astea trei tipuri de motive zic că țara e (prea) plină de partizani ai Statelor Unite ale Europei. Fapt care, în opinia mea, face foarte grea orice negociere a unei poziții de țară, pe acolo, prin Bruxelles.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.