Caragiale şi mamelucărimea

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Anticipînd anul Caragiale, iată un fragment dintr-un text al lui Paul Zarifopol, din 1932:

„Dînd drumul unui năduf ce ar putea părea vechi şi adînc, scrie Caragiale doctorului Urechia, cu data de 27 decembrie 1907, următoarele: «Intrarea în viaţa publică mi-a fost pînă acum închisă de boierii şi de ciocoii noştri pe simpla bănuială instinctivă că n-aş fi amantul destul de fidel al sacrei noastre Constituţiuni. De ce adică astăzi, la bătrîneţe, să nu fiu leal, să nu le dau dreptate oamenilor, arătînd pe faţă de ce sentimente sînt animat faţă de actuala organizare de stat? De ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împrejurările sociale şi politice la care am asistat şi ca istoric, nu numai ca simplu comediante. Şi deşi mamelucărimea mă va huidui în unison, poate să am norocul ca în mulţimea lumii cinstite, inteligente şi dezinteresate, să găsesc cîteva aprobări, care să mă plătească cu prisos de necazurile îndelungatei mele proscripţiuni.» În o scrisoare precedentă către acelaşi (9 decembrie 1907), Caragiale anunţase intenţia de a scoate o foaie săptămînală în sensul broşurii 1907, cu încrederea că acum, scrisul său, dezvelind ticăloşia politicienilor, îi impresionează mult pe aceştia, în zăpăceala în care se găsesc; şi adaoge despre Constituţiunea de atunci că e pe moarte şi că va mai trăi, poate, cît va trăi regel Carol, sau poate el însuşi, om cuminte, o va schimba. Cum toţi prietenii săi ştiu, Caragiale vroia atunci să fie deputat şi, un timp, nici nu s-a îndoit de asta. A participat foarte viu la campania partidului conservator-democrat; a ţinut discursuri şi a închinat toasturi. Se făcuse soldat politic deplin disciplinat.

Mai tîrziu, în 26 ianuarie 1911, Caragiale, refuzînd a protesta în publicitate împotriva expulzării doctorului Rakowski, cum îl rugase Alexandru Dobrogeanu, răspunde acestuia astfel: «Te înşeli crezîndu-mă absolut independent. În viaţa profesională, ca literat şi eu, cît ţine ciurul apă, oi fi; dar în viaţa publică nu sînt deloc: sînt absolut legat de cuvîntul de onoare să nu fac un pas fără ordinul expres al şefului conservatorilor-democraţi.» Totuşi, deputat nu s-a ales. Cred că asta l-a amărît, deocamdată cel puţin, destul de rău (…) Anul 1910 este anul Schiţelor nouă, despre care a spus Caragiale odată că «nu le-ar da pentru tot ce a scris». În om triumfă iarăşi artistul literar. Politica fusese, în fiecare rînd, numai incident şi, în definitiv, pacoste – însă nu de tot. Întors din prima sa călătorie conservator-democrată, Caragiale mi-a spus «Mă, ştiu c-am avut de ce rîde!». Şi această formulă rezumativă a revenit pe urmă, ani de zile, în gura lui Caragiale. Sub perturbările de suprafaţă, după ce i se potolise groaza din luna răscoalelor ţărăneşti şi se consolase de decepţii, politica recădea, fatal pentru dînsul, sub categoria pe care i-o fixase în Moftul român.“

Acum, cîteva observaţii scurte. Prima, uimitoare pentru mulţi: Caragiale însuşi devine, la un moment dat, soldat disciplinat, în regimentul unui partid politic. Oricine ştie cîte ceva despre genul de om care era Caragiale, se va mira, măcar. Sigur, Caragiale intră într-un partid politic în care credea. Un partid politic al cărui lider fondator, Take Ionescu, avea să fie mereu în cea mai înaltă admiraţie a aprigului Caragiale. Pe de altă parte, Caragiale ştia mai bine decît oricine cum e politica, cum sînt partidele, cine sînt cei care se ocupă cu politica. Nu putea fi atît de naiv încît să creadă că „ai noştri“ sînt fundamental diferiţi de „ai lor“. Şi, totuşi, se înregimentează. Mai mult, vrea să ajungă deputat. Şi încă, face tot ceea ce canonul politic cere pentru asta: campanie electorală, discursuri şi toasturi, disciplină de partid. Nu ajunge deputat şi se supără…

A doua observaţie, din categoria „România eternă“: Mamelucărimea îl va fi înjurat copios pentru abordarea politicii. Copios şi ipocrit. De cîte ori un literat de seamă încearcă politica, intră în scenă, compactă şi vioaie, mamelucărimea. La început, îl înjură că a intrat în politică. Apoi, îl înjură că, în politică fiind, nu face ceea ce ei cred că ar trebui să facă şi nu spune ceea ce ei cred că trebuie să spună. Aşadar, la început îl înjură pentru că şi-a vîndut sufletul diavolului de partid şi libertatea pentru un fotoliu oarecare, după aceea îl înjură că e prea liber şi nu face ceea ce mamelucărimea zice că trebuie să facă, dacă tot s-a înlănţuit politic.

A treia observaţie, prelungirea unui gînd din textul lui Zarifopol, o mică perlă de înţelepciune: Dacă nu ştii să rîzi, sau mai bine zis, dacă nu ştii să găseşti motive de rîs în politică, mai bine nu te aventura. În politică, rîsul e terapia supremă. Te ajută să vezi exact dimensiunile lucrurilor şi oamenilor. Politicienii, în general, sînt purtătorii unui mesaj tragic. Vorbesc lesne despre crize (de vină e puterea), suferinţe (ale poporului, desigur), trădare (a opoziţiei de fiecare dată), dreptate (se face numai cînd vorbitorul vine la putere) etc. Dacă îi iei pe de-a-ntregul în serios, te sminteşti. Dacă nu poţi rîde de ei, mai bine stai în afara politicii…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.