Ce învățăm din crize

Publicat în Dilema Veche nr. 909 din 9 – 15 septembrie 2021
Ce învățăm din crize jpeg

Recent, un laureat al premiului Nobel pentru economie spunea: „Nu ar trebui să lăsăm o criză să treacă fără să profităm de ea”. Nu contează că ideile de mai sus au fost rostite de Joseph Stiglitz, un economist cu viziune de stînga. Este limpede că o criză, dincolo de pachetul de probleme cu care vine, aduce și, ceea ce, în limbaj de lemn, sînt numite oportunități. O criză poate obliga la schimbări dureroase, la ajustări radicale, care în vremuri bune nu se fac. Cine schimbă ceva atunci cînd lucrurile merg sau pare că merg bine? Dar o criză face schimbarea obligatorie. O criză vine să ajusteze abrupt, rapid și dureros excesele din anii de creștere economică.

Dar criza financiară, transformată în criză economică, din anii 2008-2010 a adus o schimbare de substanță? Greu de spus. De exemplu, la nivel mondial, așa-numitul sistem bancar „din umbră”, prin care s-au derulat multe dintre creditele ipotecare care au dus la declanșarea crizei, există în continuare. Încercarea de reglementare a acestui sistem nu a adus rezultate notabile. O bancă „din umbră” poate fi descrisă ca o companie care se comportă ca o bancă, lucrează ca o bancă, dar care nu este supravegheată și autorizată după regulile sistemului bancar.

Sistemul de „levier” (leverage) funcționează în continuare. „Levier” înseamnă că o instituție de credit poate acorda împrumuturi de cîteva ori mai mari decît pasivele pe care le deține. Și „băncile din umbră”, și „împrumuturile-levier” nu înseamnă altceva decît riscuri crescute pentru sistemul financiar. Iar datele organismelor financiare internaționale arată că, la mai bine de un deceniu de la criza economică, situația nu este fundamental schimbată.

Uniunea Europeană a luat o serie de decizii. A înființat o autoritate care are drept scop reglementarea și autorizarea sistemului bancar, aplică teste de stres pentru bănci, a adunat birocrație și reglementări stufoase, toate avînd un singur scop: să existe un mecanism de alertă care să nu mai permită repetarea unei crize bancare de proporții.

Grecia, de exemplu, a primit cîteva lecții dure în criza din 2008-2010. A învățat că nu poți să dai 13 salarii bugetare și 13 pensii într-un an fără ca bugetul să fie aruncat în aer, că fiscul trebuie să mai încaseze cîte ceva din ceea ce plătesc turiștii, că nu poți avea piscină în curtea casei și să primești și ajutor social și, în general, că dacă creditorii nu pot primi banii împrumutați vor pune condiții stricte și deloc plăcute. Grecia pare că a învățat ceva din vechea criză, dacă ne gîndim că, înainte de pandemie, înregistra excedent bugetar primar, adică avea venituri mai mari decît cheltuielile dacă se scădeau plățile realizate în contul datoriei publice.

România, în schimb, a risipit toate sacrificiile pe care le-a făcut în criză. Tăierea fondului de salarii bugetare a fost pusă la loc în anul 2012. Nu doar atît, toate guvernele care au venit au crescut salariile din sistemul public și pensiile, astfel că deficitul bugetar a explodat. Chiar și deciziile privind aplicarea principiului contributivității pentru unele pensii speciale au fost anulate, revenindu-se la vechea variantă. Politicieni populiști.

TVA a fost readusă la nivelul de dinainte de criză. Nu doar atît. Guvernele au făcut o serie de programe pro-ciclice, adică au scăzut taxe și impozite într-o perioadă în care economia creștea. Rezultatul a fost că, în loc să strîngă fonduri la buget, guvernele au risipit banii, iar noua criză, cea sanitară, venită în anul 2020, a prins România în cea mai sensibilă situație bugetară, cu o procedură de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană. Toate acestea ne arată că România nu a învățat nimic din criza economică și că este gata oricînd să repete greșelile trecutului.

Noua criză, cea sanitară, declanșată în anul 2020, nu seamănă cu cea economică, dar oferă o mulțime de învățăminte. Temele schimbării sînt astăzi altele. Joseph Stiglitz nominalizează inegalitățile, schimbările climatice și reziliența economiei de piață. E o viziune de stînga. Se pot adăuga și subiecte fierbinți precum digitalizarea, schimbarea stilului de muncă sau dependența de o serie de piețe de aprovizionare.

De asemenea, există semne de întrebare referitoare la creșterea explozivă a datoriilor publice, revenirea treptată la deficite bugetare sub nivelul de 3% din produsul intern brut și problema complicată a trecerii de la politicile „neortodoxe” ale băncilor centrale, bazate pe expansiune monetară, la normalizarea politicii monetare, care, de fapt, înseamnă creșteri de dobînzi și oprirea treptată a programelor de achiziții de active, obligațiuni ale statelor și ale companiilor.

E prea devreme să înțelegem toate lecțiile crizei sanitare. Unele se văd la orizont, altele sînt stringente. Oprirea pandemiei este o provocare majoră. Lupta cu fake-news și cu teoriile conspirației sînt noutăți față de criza economică din 2008-2010.

O criză coincide cu presiunea schimbărilor. Uniunea Europeană are un plan de schimbare și finanțări alocate, SUA la fel, iar China rămîne, ca de obicei, mai conservatoare. Lumea se schimbă, economia se schimbă. Fie că ne place sau nu.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.