Cine este vinovat pentru procentele de la titularizare?

Publicat în Dilema Veche nr. 905 din 12 – 18 august 2021
Despre destin, tras la sorți, „orbie” și unde le poți găsi jpeg

Cum am mai scris în ultima vreme pe ici, pe colo, una dintre temele preferate ale presei este să stabilească topuri, să interpreteze procente și să evidențieze prin acestea cît de mediocru sau de slab este sistemul de învățămînt românesc. Dintre toate examenele naționale, în ultimii mulți ani preferatul sac de box mi s-a părut a fi examenul de titularizare în învățămînt și mă opresc astăzi puțin asupra acestuia. Pentru că dacă dai o căutare pe Google după „titularizare 2021”, primul titlu pe care îl vezi este „Dezastru la rezultatele de la titularizare 2021”.

Am să explic, mai întîi, în mare și fără toate detaliile, ce înseamnă acest examen-concurs. Trebuie spus, în primul rînd, că numele examenului, așa cum îl vehiculează presa, induce parțial în eroare. Pentru că examenul nu este doar de titularizare, ci este concursul care permite obținerea unui post în învățămînt pentru o perioadă determinată (suplinire) sau nedeterminată (titularizare). Practic, un absolvent (dar nu numai) poate obține un post pentru un an sau mai mulți doar dacă a susținut acest examen. Pentru a deveni titular, trebuie să și existe un post cu viabilitate de cel puțin patru ani. Aceste posturi sînt însă foarte puține în raport cu numărul celor care susțin examenul. Se întîmplă ca la nivelul unui județ să nu existe nici un post titularizabil la unele discipline ani de zile. Proporția între posturile titularizabile și cele netitularizabile înclină covîrșitor înspre cele din urmă.

În al doilea rînd, profesorii care au obținut un post de suplinitor au posibilitatea să îl păstreze de la un an la altul, prin continuitate, fără să mai dea chiar anual acest concurs, în unele condiții (nu intru aici în detalii, pentru că mă interesează ansamblul).

În al treilea rînd, la acest concurs participă preponderent tineri debutanți, care abia au terminat facultatea – ciclul de licență sau master, în fiecare an școlar ponderea acestora în raport cu cei care au deja măcar un an de predare în sistem fiind semnificativă. Un an de experiență la catedră contează deja enorm în ordinea pregătirii profesionale și a competenței în susținerea acestui examen.

Acum, ceea ce încerc este nu să analizez cît este de coerentă sau de eficientă această formă de accedere la posturi în sistem, ci să explic de ce acest examen pare a fi codașul în privința procentelor de promovare.

Și pentru că vorbesc despre procente de promovare, trebuie să mai reamintesc un aspect: în cazul acestui examen, față de cel de bacalaureat sau de evaluare națională, conceptul suportă niște nuanțări. Dacă la cele două examene ale elevilor se consideră promovați cei care au obținut nota 5 (cinci), la titularizare se consideră promovați (de către presă și de către public) cei care au obținut nota 7 (șapte). De ce? Pentru că poți să devii profesor titular doar cu nota aceasta. Însă, cum spuneam, posturi titularizabile sînt extrem de puține, iar pentru a obține un post de suplinitor e suficient să obții o notă peste 5 (cinci).

Dacă ne uităm la procentele din acest an, referindu-ne la această nuanțare, lucrurile arată puțin altfel: au obținut note peste 7 (șapte) 44% din candidați, un procent considerat dezastruos (și este adevărat, e în scădere față de anii precedenți), dar note peste 5 (cinci) au obținut în jur de 80% din candidați. Aș zice că automat lucrurile ar arăta altfel, dacă s-ar pune astfel problema. Fără să vreau să justific nivelul scăzut al pregătirii unui procent semnificativ de candidați.

Și aici, vin înspre explicațiile care vizează acest aspect, al pregătirii. Profesia aceasta a devenit tot mai neatrăgătoare, de-a lungul timpului. Cauzele sînt multiple: salarizarea insuficientă, dificultatea obținerii unui post și faptul că adesea dai examen mulți ani la rînd pentru a te păstra în sistem (este epuizant și descurajant ca în fiecare vară să pregătești examenul, să îl dai, să participi apoi toată vara la ședințe publice pentru repartiție etc.), imaginea pe care presa și opinia publică le-au construit-o profesorilor, al căror statut este disprețuit și, nu în ultimul rînd, munca extrem de dificilă pe care o presupune această meserie, în raport cu elevii și cu părinții. Cine afirmă că a fi profesor este ușor, că se muncește puțin, nu știe despre ce vorbește, e mai mult decît ignorant. Nu sînt prea multe meserii atît de dificile, consumptive și cronofage ca aceasta. Și, ca fapt divers, fiul meu, spre exemplu, care e un copil cu bun-simț și cu o doză de timiditate, îmi spune că nu s-ar face profesor, pentru că e conștient cît de dificil le este profesorilor cu generația lui și îi este groază de ce va fi cu generațiile care urmează.

În altă ordine de idei, ca să refac legătura cu ce spuneam mai sus, mulți dintre cei care susțin acest examen sînt tineri absolvenți. Pregătirea acestora este încă incompletă, mai ales din punctul de vedere al abordărilor didactice. Este o problemă mare aceasta, pentru că formarea lor inițială, din timpul facultății, nu are cum să îi susțină suficient în fața unui astfel de examen. Adesea nu înțeleg bine ce este programa școlară, cum se citește ea, care sînt abordările potrivite pentru a face legăturile între diverse componente ale acesteia etc. Modulul de pregătire didactică din timpul facultății nu este suficient de consistent și de aplicat pentru a-i forma consistent.

Desigur, se pune și problema pregătirii lor de specialitate, care este, cîteodată, tot precară. Uneori mai arunc un ochi peste întrebările care se pun pe un forum specializat de pe Facebook, respectiv la răspunsuri. Este trist, dezamăgitor ce citești acolo. Dar oamenii aceștia nu sînt singurii vinovați pentru acest lucru. Ei sînt produsul unui sistem universitar. Iertată fie-mi îndrăzneala, dar închei acest articol cu o întrebare: s-a făcut vreodată vîlvă națională asemănătoare cu cele create în jurul examenelor naționale pe marginea a ceea ce înseamnă pregătirea universitară, nivelul acesteia, calitatea ei?

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.