Cît despre frumusețe...

Publicat în Dilema Veche nr. 788 din 28 martie - 3 aprilie 2019
Cît despre frumusețe    jpeg

Am constatat astăzi, uitîndu-mă puțin în urmă la ultimele articole scrise, că am marcat doar puncte negre, am criticat, am arătat cu degetul, am strîmbat din nas. S-ar zice că sînt cel mai cîrcotaș om de pe lume, cel mai negru la inimă din sistemul acesta de învățămînt pe care-l văd doar cum scîrțîie din toate încheieturile, străduindu-se să răsufle, un corp greoi care stă să-și dea duhul.

Ei bine, nu, nu-s, totuși, cîrcotașul de serviciu, mai ales că sînt mai degrabă înclinat spre optimism și, așa cum spuneam într-un alt articol, îmi doresc o primăvară interesantă, vie. Dar cum se poate împăca asta cu tot amarul nemulțumirilor pe care noi, profesorii, în general, și eu, în particular, le adunăm? Am să explic simplu ceea ce cu toții știți, doar punînd în joc cuvintele mele și propria mea experiență.

Mă folosesc, pentru început, de versurile poetului Ștefan Baghiu, pe care le scot din context și le trag pe spuza explicației mele. Cu toții, probabil, am intrat în învățămînt cam așa cum se arată dragostea, „Pentru că s-a arătat şi dragostea“, dar a fost o flacără prea efemeră, „a fost scurtă şi a impresionat prin cuminţenia ei“ și apoi i-a luat locul altceva. Ce i-a luat locul? Cred că pentru mulți dintre noi i-a luat locul „un fel de simpatie nenorocită“, cred că pentru mulți dintre noi „rămîne doar pericolul că frumuseţea asta“ a învățămîntului „ar putea duce cumva la fericire“. Dar cum? Ce vreau să zic, de fapt?

Mi-am propus să vorbesc despre fericire și despre frumusețe. Frumusețea aia care există ca o secvență scurtă, un flash în ansamblul unei zile, al unui an sau al unei vieți. Dar, de fapt, nu e doar unul. Sînt o serie, flash-uri, luminițe, secvențe. Clipele alea care rămîn. Căci, „frumusețea rămîne“, zice Dan Coman, orice-ar fi, chiar dacă e doar „o fotografie de vară salvată-n / calculator. nimic real, o femeie superbă / de mărimea unei lăcuste îndepărtîndu-se pe nisip. / și o lumină roșcată / ieșind doar pe jumătate din monitor“. Așa cum intuiți deja, cred, vorbesc despre frumusețea aia din lucrurile simple. Ca, de exemplu, simplitatea de a rosti cuvintele „ce frumos arde focul tău“, pentru că așa vom spune în cele din urmă, probabil, ca Iustin Panța, că „toate astea au rămas: liniştea şi simplitatea adîncă a lucrurilor; / iarăşi: numai lucrurile simple nu dezamăgesc niciodată.“

Poate credeți că e un intro cam lung, dar nu e un intro. Sînt în plin context deja, încercînd să vă spun despre momentele acelea în care pur și simplu, în timpul unei ore, se întîmplă ceva și-i vezi. Te uiți la ei „Ca şi cum / tinereţea lor ar dura veşnic – / şi durează veşnic, / dacă o priveşti cu o anumită / intensitate“, cum spune Ștefan Manasia. Te oprești speriat, pentru că, împreună cu Laura Dan, îți dai seama că noi „trăim întîmplări fericite fără să ne dăm seama“ și acum tocmai asta trăiești, o întîmplare fericită. În momentul acela recunoști pur și simplu că Mariana Marin are dreptate, că „nu există eveniment al vieții / fără expresie“. Te uiți spre ei și ei se uită spre tine și poate unul sau una îți spune că i-ai „făcut“ cu versurile acelea ziua. Pentru o clipă îți vine să te umfli în pene, te gîndești că pentru el/ea e exact cum crede Mariana Codruț, că „uneori se întîmplă aşa: / un om țîşneşte brusc / din întuneric şi prinde a bate / atît de intens din aripi / încît devine luminiscent. Te crezi omul acela pentru o clipă, apoi îți vii în fire. Puțin, nu de tot. La urma urmei, ce a fost? O întîmplare obișnuită. Și da, „O istorie a gesturilor obișnuite, / asta e viața ta întreagă, dar și iluzia / că mai poate fi și altceva acolo, / imagini calde sau tot ce ai fost învățat / vreodată despre educație, familie, mediu / și alte asemenea resurse ale vocabularului“, vorba lui Dmitri Miticov. Ai avea poate în ora aia de discutat ceva despre Ion, poate ceva despre Ștefan Gheorghidiu sau de analizat vreun text despre școală, poate unul de G. Călinescu. Oricare ar fi putut aduce aceeași senzație, îți dai seama imediat. Dar, totuși, în ora asta ți-ai spus că „în fond literatura o putem noi citi într-un fel, / în altul – de ce să facem din împrejurările aceste – oricum fictive – un roman poliţist?“, preluînd gîndul lui Mircea Ivănescu. Poate pentru o secundă, mai ales dacă ești într-o sală de la subsol, cu ferestre la nivelul trotuarului, vezi și cum „străzile orașului“, deși nu sînt de sare ca acelea ale lui Teodor Dună, „plutesc ca niște eșarfe“. O secundă, poate o oră, ați uitat și tu, și ei că „pe Facebook pare-n regulă să iubești / pînă la moarte, / pe facebook e imposibil să-ți pierzi cîinele sau mințile, / dispari și apari cînd ai chef, îți schimbi datele personale cînd ai chef / și-ți poți șterge moaca dacă nu-ți mai place“, așa cum știți de la T.S. Khasis, pentru că sînteți aici, vii, căutînd sensurile cuvintelor. Chiar dacă apoi rămîneți cu convingerea că are dreptate Adela Greceanu, că „și cuvintele sînt o provincie / vizavi de sensurile pline de viață de sub ele, / sensuri necunoscute și nerevendicate acolo, deasupra“.

Mult mai mult nu vă pot spune, pentru că s-a terminat ora sau poate spațiul acestui pseudoarticol. Cam atît am vrut doar, pornind de la o experiență pe care am ținut-o de Ziua Internațională a Poeziei. Că sînt momentele acelea de frumusețe. Ce frumusețe? vor zice unii, poate. Lasă-mă, domnule, că m-am săturat de atîta frumusețe, mi‑e acru! De acord, uneori ni se face acru. „Cît despre frumusețe: singurul mod de a mă lipsi de ea stă în a-i săvârși faptele“, cum bine ne învață Ion Mureșan.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
ISIS amenință să se răzbune pe Putin pentru torturarea suspecților de terorism care au ucis 137 de oameni în sala Crocus. „Asasinii” au fost bătuți, electrocuți și mutilați
Gruparea jihadistă Stat Islamic i-a amenințat pe rușii „sălbatici“ cu „masacrul” , inclusiv pe Vladimir Putin, pentru torturarea bărbaților suspectați că au ucis 137 de persoane într-un atac terorist la o sală de concerte de lângă Moscova, vineri, 23 martie.
image
Economist șef al BNR: „Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai. Sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun”
Economistul șef al Băncii Naționale Române. Valentin Lazea, recomandă românilor să sorteze plasticele din gospodărie și să renunțe la zborurile cu avionul, pentru a avea un nivel de trai mai bun.
image
Surpriză de proporții în dosarul tragediei de la 2 Mai: procurorii cer strămutarea cauzei. De ce nu mai au încredere în judecători
Deși, de regulă, părțile dintr-un dosar recurg la cereri strămutarea a unui proces, sperând in sentințe favorabile, de această dată Parchetul a făcut această cerere, unul dintre motive fiind acela că se fac mari presiuni din partea opiniei publice.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.