Citiți, băieți și fete, numai citiți!

Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

În România se citește puțin, foarte puțin. Cifrele, înregistrate de-a lungul anilor de diverse institute, arată rău: sîntem doar un milion și jumătate de cititori; la nivel național, „consumăm” doar o carte pe an pe cap de locuitor; la o populație de două ori mai mare decît a Ungariei, cumpărăm de două ori mai puține cărți decît vecinii noștri. Sîntem codașii Europei la citit! Dar statisticile nu sînt o fatalitate. Dimpotrivă: asemenea studii ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru autorități și să constituie baza de fundamentare pentru politicile educaționale și culturale ale statului. Și totuși, de ani și ani, nu a apărut nici un program coerent de încurajare a lecturii.

Prin 2014, la puțin timp după învestire, l-am auzit pe preşedintele Iohannis insistînd pe importanţa educaţiei pentru dezvoltarea societăţii şi promiţînd că se va implica într-o campanie de promovare a lecturii. Avea dreptate, chiar e nevoie de o asemenea campanie la nivel național. La fel cum foarte urgente ar fi fost (și sînt în continuare) măsuri de susţinere a educaţiei în mediile defavorizate. România este ţara europeană cu cel mai mare număr de analfabeţi: 6% din populaţie nu ştie carte. Și totuși, programul prezidențial „România educată”, elaborat cu greu, a rămas doar o promisiune pe hîrtie – și aceea vagă. Despre politicile pentru susținerea culturii scrise nu e mai nimic de spus pentru că nu se întîmplă nimic notabil. În afara unei sesiuni de finanțare pentru proiecte editoriale și a unei arii de proiecte pentru promovarea culturii scrise susținute de AFCN, organism subordonat Ministerului Culturii, dar autonom în ceea ce privește deciziile, nu există nici un sprijin direct al statului pentru domeniul cărții. Nu e un impas de moment, nu e o criză temporară, e o catastrofă națională!

Poate fi remediată această situație? Cu siguranță. Există deja modele verificate, cu rezultate cuantificabile, care pot fi reproduse de statul român. O măsură utilă, pusă deja în practică în Franţa și în Italia, ar fi sprijinirea directă a consumului de carte prin distribuirea unor „bonuri de lectură“, a unor vouchere oferite de stat elevilor şi/sau profesorilor pe baza cărora se pot achiziţiona exclusiv cărţi. Pentru a pune în practică o asemenea măsură e nevoie de un program coerent, susţinut de Ministerul Culturii şi executat de Ministerul Educaţiei. Dar preţul nu constituie neapărat un impediment. Sau: nu preţul e principalul factor pentru a cumpăra (sau nu) o carte. Ci accesul real la produs. În România există chiar și oraşe de talie medie care nu au librării sau unde în magazinele pe care scrie „librărie“ se vînd, de fapt, doar jucării şi obiecte de papetărie. Pentru a încuraja consumul de carte ar fi deci nevoie de consolidarea reţelelor de difuzare, subvenţionînd, mai ales în zonele defavorizate, deschiderea unor librării de calitate, formarea librarilor şi/sau felurite evenimente de promovare a lecturii. Franța, prin Centrul Național al Cărții, oferă sprijin direct pentru dezvoltarea și modernizarea librăriilor – în special a celor independente. Și în Germania, librăriile sînt susținute la nivel local, fiind considerate esențiale din perspectiva nevoii de educație. Iar în Țările de Jos, o fundație susținută de Guvern și de comunitățile regionale dezvoltă și finanțează proiecte de încurajare a lecturii în librării oferind microgranturi orientate spre acele cheltuieli pe care librarii nu le pot acoperi din vînzări, dar care sînt esențiale pentru a menține interesul cititorilor și pentru a încuraja lectura. Sînt finanțate astfel cheltuielile pentru funcționarea unor mici cercuri de lectură în cadrul cărora cititorii se adună pentru a vorbi despre o carte și eventual se întîlnesc cu autorul.

În fine, o măsură urgentă pentru România ar fi activarea bibliotecilor locale, cîte or mai fi: instruirea personalului, motivarea profesioniștilor prin actualizarea ofertelor salariale și, bineînțeles, înzestrarea bibliotecilor cu titluri noi – alese de bibliotecari și de cititori, nu trimise „de la centru”, după gustul și priceperea unor funcționari. În Franța, numai în perioada 2017-2020 statul a investit 6,5 milioane de euro doar pentru dotarea bibliotecilor școlare. Oare cîte biblioteci de la noi au putut în ultima vreme să facă achiziții pentru a-și actualiza fondul de carte? Cîte biblioteci au reușit să organizeze măcar o întîlnire cu un autor, la cererea publicului cititor? Cîte biblioteci reușesc să fie active și să mențină interesul abonaților? Doar cîțiva, foarte puțini bibliotecari continuă să-și facă meseria cu devotament și cu energie creativă într-un sistem care nu numai că nu-i încurajează deloc, ci le mai e și ostil...

Inițiative de succes există. Și de la aceste experiențe reușite ar trebui să înceapă reînnodarea legăturii dintre cititori și scriitori. Editura Humanitas a inițiat, de mai mulți ani, un concurs de cultură generală în licee unde, printre altele, tinerii sînt încurajați să citească și să împărtășească între ei informații și opinii despre cărțile citite.  

La Iași, clubul de lectură Alecart, animat de doi profesori, mobilizează în fiecare an zeci și zeci de tineri să citească și să comenteze cărți noi, să publice recenzii, eseuri și interviuri cu autorii într-una din cele mai vioaie reviste literare de la noi. Iar Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) reușește să atingă, deja de zece ani, în fiecare toamnă, un public extrem de numeros nu doar în Iași, ci și în orașele învecinate. O dovadă clară că lectura și întîlnirile cu actorii pot fi atractive dacă sînt bine încadrate într-un concept și prezentate ca un spectacol. Trist e că FILIT rămîne unul dintre evenimentele rarisime de acest fel din România cînd, de fapt, ar putea servi drept model și reprodus – la o scară mai mică sau mai mare, în funcție de voința politică și de potența financiară – și în alte orașe. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.