Conchidem, concluzionăm, concludem…

Publicat în Dilema Veche nr. 837 din 5 - 11 martie 2020
„Cu bule“ jpeg

De mai multe ori, lingviştii au semnalat apariţia unor verbe aparent inutile, refăcute de vorbitori prin analogie şi care au devenit dublete ale unor verbe deja existente. Un caz destul de cunoscut e cel al verbului a concluziona, care a apărut la un moment dat ca echivalent şi substitut al mai vechiului a conchide. Vorbitorii au produs spontan forma a concluziona, derivînd-o din concluzie, după modelul altor perechi conţinînd un substantiv cu finala în -ie şi verbul corespunzător: intenţie – a intenţiona, colecţie – a colecţiona, iluzie – a iluziona etc. A fost astfel marginalizat un element atipic: verbul a conchide, cu participiul conchis, inclus în clasa prea puţin productivă a verbelor de conjugarea a III-a. Forma a conchide e mai puţin transparentă, mai îndepărtată de concluzie decît inovaţia a concluziona. Aceasta din urmă, semnalată de Florica Dimitrescu într-un articol din 1962, a fost atestată de aceeaşi autoare, în Dicţionarul de cuvinte recente, printr-un citat din revista Contemporanul, din 1966.

Cuvîntul a fost discutat de Valeria Guţu Romalo (în Corectitudine şi greşeală, 1972) şi de Theodor Hristea, în mai multe lucrări, în legătură cu preferinţa vorbitorilor pentru verbe noi care să ia locul unor construcţii şi expresii (precum a trage o concluzie). Deşi inovaţia lexicală a fost privită cu rezervă de lingvişti, succesul ei – utilizarea tot mai frecventă – a condus la înregistrarea în dicţionare: a concluziona a fost inclus în suplimentul la DEX (1988) şi în toate ediţiile ulterioare ale DEX-ului. În 101 greşeli de lexic şi semantică (2011), Adina Dragomirescu şi Alexandru Nicolae au reluat discuţia asupra cuvîntului, confirmînd impunerea lui în uzul actual şi semnalînd unele construcţii noi (cu complement direct), pe care le-au atribuit recentei influenţe engleze.

De fapt, în jocul concurenţei dintre a conchide şi a concluziona a intrat de la început şi un alt element: forma a conclude, cea mai apropiată de etimonul latin. A conchide şi a conclude sînt două variante de preluare şi adaptare tîrzie (în epoca modernă) a unui împrumut cult din latină (verbul concludo, concludere). Procesul de adaptare a fost chiar mai complicat: N.A. Ursu a descoperit că în secolul al XIX-lea au existat şi variantele a concluza şi a concludălui. Verbul a conchide a fost de la bun început o creaţie livrescă, o adaptare a latinescului concludere după modelul verbului moştenit includere – care, prin efectul transformărilor fonetice tipice, a produs forma actuală închide. Tiparul de adaptare nu se afla la îndemîna tuturor, pentru că presupunea cunoştinţe etimologice, dar era popular printre cărturarii români care îl urmau pe bănăţeanul Iorgovici în ideea sa de a lega împrumuturile neologice de „radicale“ vechi, moştenite din latină. Un admirator al lui Iorgovici a fost Ion Heliade Rădulescu; nu e de mirare că forma a conchide (inovaţie pentru acea vreme) se găseşte mai ales la traducătorii din jurul lui Heliade şi la el însuşi. Verbul a conchide apare, de exemplu, în interesantul glosar de neologisme al lui I.D. Negulici, din 1848, publicat în ortografie de tranziţie, cu titlul lung şi uşor derutant pentru cine nu era la curent cu teoriile lui Iorgovici: Vocabular român de toate vorbele străbune repriimite pînă acum în limba română şi de toate cele ce sînt a se mai priimi d-acum înainte, şi mai ales în ştiinţe. Neologismele şi în mod special terminologiile ştiinţifice erau văzute ca „vorbe străbune“, adică latineşti (re)primite în limbă, cu, vorba lui Heliade, „haine de rumân“, deci adaptate. La Negulici, termenul conclusiv e definit „care termină, conchide, sfîrşeşte“. Heliade folosea curent termenul („Scriptura ne deschide / Un drum de judecare şi d-a conchide singuri“, Anatolida), pe care îl susţinea, probabil, şi în temeiul apropierii de italiană. În Paralelism între limba română şi italiană (1840), conchidere este comparat cu italienescul conchiudere (formă veche pentru concludere): apropierea de italiană oferea o justificare perfectă pentru impunerea formei. A conclude şi a conchide sînt apoi consemnate, ambele, în Dicţionarul limbii române al lui Laurian şi Massim (1871); autorii latinişti ai dicţionarului preferau totuşi forma conclude („ce vreţi a conclude?“). În dicţionarul academic coordonat de Sextil Puşcariu, forma recomandată era deja a conchide, despre a conclude precizîndu-se că devenise „din ce în ce mai rar“ (volumul apărea în 1940). August Scriban îl prefera însă, în dicţionarul său din 1939, pe a conclude, criticînd varianta a conchide.

Conchide s-a impus, totuşi, o vreme; e cuprins în toate dicţionarele şi e folosit în continuare de persoanele foarte atente la registrul exprimării lor cultivate. În momentul actual, a conchide e preferat de limbajul elegant, de stilul -înalt, în vreme ce a concluziona este un cuvînt de uz curent, criticat uneori din punct de vedere stilistic. O surpriză e reapariţia formei a conclude, de data aceasta ca simplă preluare din engleză (to conclude), uneori ca rezultat al traducerilor grăbite: „«suficiente elemente pentru a conclude că aceste dosare au reprezentat, într-adevar, o presiune pusă pe magistraţi», spune D.G.“ (mediafax.ro); „rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene vor conclude că aceasta nu şi-a îndeplinit angajamentele“ (hotnews.ro); „estimări ale specialiştilor conclud că, în curînd, nu va mai reprezenta nici un avantaj pentru companii faptul că aleg această ţară“ (bursa.ro); „concludem ca FC FCSB SA este o echipă neînsemnată“ (comentariu, gsp.ro); „Concludem că emisiile ridicate vor duce inevitabil la creşterea nivelului mării“ (descopera.ro); „concludem că acest sector rămîne a fi unul vulnerabil“ (mei.gov.md); „concludem că unei guvernări eficiente îi stă în cale o provocare majoră“ (ince.md) etc.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.