Criză "de stînga" sau "de dreapta"?

Publicat în Dilema Veche nr. 406 din 24-30 noiembrie 2011
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Este criza actuală una exclusiv „de stînga“, generată de cheltuielile nejustificate ale statelor şi sarabanda împrumuturilor publice? Este ea exclusiv „de dreapta“, cu rădăcini numai în lăcomia bancherilor şi a traderilor? Purtătorii de cuvînt ai ideologiilor dominante nu contenesc să arunce pisica moartă în grădina vecinului. Dar cît de bine fundamentate sînt astăzi aceste abordări ideologice?

Indiferent de unde ar veni, criza a generat deja destule stricăciuni în amenajările politice ale Europei. Spania e doar ultima pe listă. Socialistul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero a devenit al şaselea şef de guvern european măturat de criza datoriilor. Prilej de petrecere la dreapta? Mai bine lăsaţi şampania la rece şi priviţi spre colegii de suferinţă ai spaniolului. Ei provin din Islanda, Irlanda, Portugalia, Grecia şi Italia.

Cum ar arăta, aşadar, inventarul politic? Două guverne de dreapta, mai precis unul de centru-dreapta în Islanda şi un altul cu o componentă puternică de extremă dreapta în Italia. Unul centrist, în Irlanda, şi trei guverne socialiste, în Portugalia, Grecia şi, începînd de duminică, Spania. Bilanţul ideologic este aşadar destul de echilibrat, mai ales că, să nu uităm, nici dreapta franceză aflată la guvernare nu se simte prea bine în sondaje.

Dar să nu anticipăm şi să privim puţin mai atent spre ceea ce s-a petrecut duminică în Spania. Cum ar spune un comentator sportiv, partida a fost una fără istoric. Victoria opoziţiei de centru-drepta era aşteptată de toată lumea – şi cu toate acestea, pieţele financiare („de dreapta“, nu-i aşa?) nu au reacţionat spectaculos la anunţarea rezultatelor anticipate.

De fapt, cît de „la stînga“ a fost cu adevărat premierul de pînă mai ieri al Spaniei? Să facem o comparaţie între Zapatero şi cealaltă victimă recentă a crizei, premierul elen Georgios Papandreu. Doi lideri de centru-stînga, dar ce diferenţe notabile între ei! Nu doar pentru că grecul a demisionat, sub presiunea colegilor şefi de guverne din Germania şi Franţa, iar spaniolul a declarat forfait la alegerile de duminică, ştiind clar că poporul îi va arăta uşa.

Premierul grec a fost o voce distinctă a socialismului european, susţinut puternic de familia sa politică. Nu întîmplător, programul alternativ anticriză al socialiştilor europeni, avînd în centru crearea de locuri de muncă şi sprijinirea categoriilor vulnerabile, a fost lansat, în martie, într-o capitală a Greciei răscolită de manifestaţii. Programul se numeşte chiar „Declaraţia de la Atena“.

Mesajul dinspre Grecia lui Papandreu a fost „Ne recunoaştem boala, dar tratamentul prescris de voi nu e bun“, aşa cum afirma recent un diplomat elen. Zapatero s-a ţinut relativ departe de abordările ideologice, chiar cu riscul de a-i nemulţumi pe unii colegi de familie politică europeană, care nu s-au sfiit să-l mai şi bîrfească pe la colţuri. Ba, mai mult, a adoptat măsuri dintre cele hulite de social-democraţia europeană.

A tăiat masiv cheltuielile bugetare, a operat concedieri în sectorul public şi a redus salariile (e adevărat, cu 5%, nu cu 25% ca în România), a închis porţile pe piaţa muncii pentru imigranţii români. Mai mult, în bună înţelegere cu popularii din opoziţie, a introdus în Constituţie „regula de aur“, limitînd, din 2018, deficitul pînă la 0,40% din PIB. Este adevărat, a crescut şi taxele, mai ales cele pe bogăţie.

Privit dinspre centru-dreapta, Papandreu „nu făcea ce trebuie“, totul culminînd cu celebra idee a referendumului. În paranteză fie spus, a trecut aproape neobservat faptul că, în plină furtună europeană, liderul Partidului Socialiştilor Europeni – danezul Poul Nyrup Rasmussen – şi-a declarat susţinerea faţă de consultarea populară imaginată de premierul grec. Dincolo de toate discuţiile pro şi contra, un frumos exemplu de solidaritate.

În tot acest timp, Zapatero „făcea ce trebuie“. Colegii socialişti nu prea se înghesuiau să-l laude, în schimb primea elogii în publicaţii precum Financial Times, ceea ce nu-i chiar un titlu de glorie, în vremurile de azi, pentru un lider de stînga. Aceasta nu numai că nu i-a scutit pe socialiştii spanioli de o înfrîngere istorică în alegeri, dar nici nu a transformat Spania în altceva decît este – anume unul dintre cazurile de targă ale Uniunii Europene.

Ce să mai spunem de Berlusconi, lider de dreapta care s-a codit pînă în ultimul ceas să recunoască faptul că ţara sa e în criză şi „să facă ce trebuie“, adică să reformeze sistemul de pensii, să flexibilizeze piaţa muncii şi să reducă cheltuielile bugetare, pentru a mai reduce din imensa datorie publică.

Abordările ideologice îşi au, aşadar, limitele lor. Ceea ce nu simplifică deloc cazul. Dimpotrivă, se pare că abordările specifice ideologiilor de azi nu se ridică la înălţimea provocării. Mulţi sînt gata să arunce vina pe „criza de lideri“ care bîntuie azi prin Europa, alături de criza datoriilor. Dar dacă boala este cu mult mai profundă decît ne imaginăm, şi va avea nevoie de o altă reţetă, pe care nici un medic nu a scris-o încă?  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.