Cum rămîne cu tranziția ecologică?

Publicat în Dilema Veche nr. 844 din 11 - 17 iunie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Pandemia de COVID-19 a produs numeroase blocaje și a schimbat cu totul prioritățile omenirii. Comunitatea științifică încearcă acum să caute o soluție la criza sanitară. Iar guvernele se străduiesc să găsească resursele necesare pentru a finanța sistemele de sănătate publică și pentru a acoperi pagubele deocamdată greu de evaluat produse de criza economică. Pe agenda publică, pandemia pare să fi devenit principala sau chiar singura prioritate. Tranziția ecologică – adică răspunsul pe care ar trebui să-l dăm unei crize climatice în curs de desfășurare – riscă să fie uitată.

Se fac în continuare eforturi pentru a opri o catastrofă de mediu. De pildă, Comisia Europeană a decis să accelereze adoptarea de măsuri pentru protejarea biodiversității și promovarea alimentației sănătoase. E vorba despre cele două strategii-cheie ale Pactului verde. Dacă obiectivele sînt bine precizate, mijloacele sînt încă neclare. Pentru Uniunea Europeană, distrugerea biodiversității și epuizarea resurselor alimentare au favorizat răspîndirea coronavirusului. Comisia a prezentat două direcții pentru o Europă mai durabilă. Prima strategie, în favoarea biodiversității, își propune să oprească distrugerea naturii. Cealaltă direcție de acțiune urmărește produsele „de la fermă la masă” și își propune să stabilească o dietă mai sănătoasă, care să respecte mediul înconjurător. Ambele direcții presupun o reorganizare a economiei de la producție la consum. Și a modului în care sînt folosite resursele. Succesul acestor strategii se va putea măsura doar în timp. Aplicarea lor depinde însă nu doar de voința (politică) a guvernelor, ci și de putința întreprinzătorilor dintr-un domeniu foarte fragmentat.

Apoi, Comisia Europeană a propus recent suplimentarea fondurilor destinate tranziției ecologice pînă la 40 de miliarde de euro. 18 state europene ar putea solicita finanțări pentru susținerea tranziției de la industria bazată pe combustibili fosili la industria bazată pe energii regenerabile. Felul în care e alcătuit bugetul comunitar arată un angajament autentic din partea comisiei, o voință politică de a sprijini inițiativele ecologice care trece dincolo de simplele declarații politice. Consensul e uneori greu de atins chiar și în chestiuni de bun-simț. A asocia măsurile împotriva crizei economice din timpul pandemiei cu sprijinirea tranziției ecologice e un gest curajos. Cît de eficientă e însă inițiativa în raport cu scopul său? Așa cum arată lucrurile acum, încurajarea prin subvenție a energiei „verzi” nu garantează o tranziție lină și generalizată nici măcar la nivelul Uniunii Europene. Căci decalajele sînt mari: în România, de pildă, încă n-am reușit să construim nici măcar autostrăzile de care aveam atîta nevoie – cu toate fondurile puse la dispoziție de UE. Lipsa capacității de implementare va împiedica statele subdezvoltate să acceseze aceste fonduri și va încetini tranziția ecologică. Ca urmare a condiționalităților, statele mai sărace nu vor putea beneficia nici de fonduri substanțiale care să consolideze economia și nici de sprijin pentru o tranziție ecologică reală.

Scăderea, pentru scurt timp, a consumului de combustibil și, prin urmare, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ne oferă prilejul unei reflecții asupra mijloacelor prin care putem depăși criza ecologică în care ne-am afundat. Dar ar fi naiv să ne bucurăm de efectele aparent benefice ale crizei sanitare asupra mediului. Cele două luni și jumătate de izolare nu reprezintă decît o părticică infimă din datoria energetică acumulată. Văd că destui eco-entuziaști găsesc aproape o voluptate în a vedea relații de cauzalitate între încetinirea proceselor economice și o iluzorie reducere a poluării. Da, creșterea economică nu înseamnă neapărat bunăstare. Dar nici recesiunea și scăderea consumului nu încurajează în mod obligatoriu însănătoșirea mediului înconjurător. Am văzut tot felul de îndemnuri la cumpătare, la economisire, la reducerea consumului de orice fel. „Less is more” suna bine înainte de criza sanitară. Mai ales în mediile eco-caviar care își permit să renunțe la caviar. Acum, însă, acest slogan pare mai degrabă un act de condamnare pentru cei loviți de criză. Cum să le explici celor care oricum consumă puțin să se mulțumească cu încă și mai puțin? Cumva, chiar și cele mai nobile cauze produc, uneori, o morală cinică. Pentru a putea funcționa, tranziția ecologică trebuie susținută mai întîi prin măsuri sociale.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.